OMS intenționează să clasifice un îndulcitor artificial drept posibil carcinogen

O dezbatere despre siguranța îndulcitorilor artificiali: aspartamul și cancerul

Îndulcitorii artificiali, utilizați pe scară largă în întreaga lume, sunt însoțiți de dezbateri continue privind sănătatea și siguranța. Aceste substanțe înlocuiesc zahărul în diverse alimente și băuturi, cu scopul de a reduce caloriile și de a oferi alternative mai sigure persoanelor cu diabet. Totuși, cercetările din ultimii ani au stârnit îngrijorări privind posibilele efecte negative asupra sănătății umane. Acest lucru este valabil în special pentru aspartam, deoarece se așteaptă ca Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), structură a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), una dintre principalele organizații de sănătate din lume, să îl clasifice pentru prima dată drept „posibil carcinogen”.

Un anunț surprinzător din partea OMS: „Aspartamul ar putea fi carcinogen”

Potrivit unui raport al agenției Reuters, aspartamul, utilizat în numeroase produse, de la băuturile dietetice Coca-Cola la guma Extra a companiei Mars și unele băuturi Snapple, va fi inclus în luna iulie pe lista substanțelor „posibil carcinogene pentru oameni” de către Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), structura de cercetare oncologică a Organizației Mondiale a Sănătății (WHO).

Expresia „posibil carcinogen” indică faptul că o substanță ar putea provoca cancer, dar că această legătură nu a fost pe deplin demonstrată. În general, clasificarea este utilizată atunci când există dovezi limitate privind producerea cancerului la oameni sau dovezi suficiente că substanța produce cancer în experimente pe animale. Totuși, acest lucru nu este considerat o dovadă certă că substanța va provoca cancer la oameni.

În schimb, atunci când o substanță este clasificată drept „carcinogen cert”, există dovezi științifice solide și concludente că expunerea la aceasta provoacă apariția cancerului la oameni. Clasificarea se bazează, de obicei, pe dovezi provenite din numeroase studii epidemiologice, care examinează tiparele bolilor în populațiile umane. Atunci când aceste studii arată o asociere puternică între o anumită substanță și un anumit tip de cancer, substanța este, de regulă, clasificată drept „carcinogen cert”.

Potrivit acestei noi evoluții, aspartamul va fi inclus în grupa de carcinogeni 2A.

Evaluarea IARC urmărește să stabilească, pe baza tuturor dovezilor publicate, dacă un anumit lucru reprezintă un pericol potențial. Nu ia în considerare cantitatea de produs pe care o persoană o poate consuma. Recomandările pentru indivizi provin de la JECFA, un comitet separat de experți al OMS pentru aditivi alimentari (Comitetul de experți pentru aditivi alimentari al WHO și al Organizației pentru Alimentație și Agricultură), precum și de la autoritățile naționale de reglementare.

Totuși, evaluările similare efectuate anterior de IARC pentru alte substanțe au stârnit îngrijorări în rândul consumatorilor, au dus la procese și au obligat producătorii să reformuleze rețetele și să treacă la alternative. Acest lucru a dus la critici potrivit cărora evaluările IARC pot crea confuzie în rândul publicului.

OMS și evaluarea aspartamului

JECFA, comitetul OMS pentru aditivi alimentari, reevaluează și el utilizarea aspartamului în acest an. Reuniunea a început la sfârșitul lunii iunie și comitetul intenționează să își anunțe decizia pe 14 iulie, în aceeași zi în care IARC își va face publică hotărârea.

Din 1981, JECFA a afirmat că aspartamul poate fi consumat în siguranță în limitele zilnice acceptabile. De exemplu, un adult cu greutatea de 60 kg ar trebui să bea zilnic între 12 și 36 de doze de cola dietetică, în funcție de cantitatea de aspartam, pentru a fi expus unui risc. Această opinie a fost împărtășită pe scară largă, inclusiv de autoritățile naționale de reglementare din SUA și Europa.

Dezbateri și pașii următori

Deciziile IARC pot avea un impact major. În 2015, comitetul său a decis că glifosatul este „probabil carcinogen”. Ani mai târziu, companiile încă resimțeau efectele acestei decizii, deși alte instituții, precum Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), o contestaseră.

Totuși, deciziile IARC au fost criticate și pentru că ar provoca alarmă inutilă în legătură cu substanțe sau situații greu de evitat. Există patru niveluri de clasificare: carcinogen (grupa 1), probabil carcinogen (grupa 2A), posibil carcinogen (grupa 2B) și neclasificabil (grupa 3). Nivelurile se bazează pe forța dovezilor, nu pe cât de periculoasă este o substanță.

Aspartamul a fost intens studiat în ultimii ani. Un studiu observațional realizat anul trecut în Franța, la 100 de mii de adulți, a arătat că persoanele care consumau cantități mai mari de îndulcitori artificiali, inclusiv aspartam, aveau un risc de cancer ușor mai mare.

Includerea aspartamului pe lista posibililor carcinogeni urmărește să încurajeze cercetări suplimentare. Totuși, acest lucru va reaprinde dezbaterea despre rolul IARC și, mai general, despre siguranța îndulcitorilor.

Aspartamul a fost autorizat pentru utilizare în întreaga lume de autorități de reglementare care au analizat toate dovezile disponibile, iar marii producători de alimente și băuturi susțin folosirea acestui ingredient de zeci de ani. IARC a declarat că a evaluat 1300 de studii în analiza din iunie.

Modificările recente ale rețetelor gigantului băuturilor răcoritoare Pepsico arată dificultățile industriei de a echilibra preferințele de gust și îngrijorările privind sănătatea. Pepsico a eliminat aspartamul din băuturile carbogazoase în 2015, l-a reintrodus un an mai târziu, dar l-a eliminat din nou în 2020.

Surse apropiate IARC au afirmat că includerea aspartamului pe lista posibililor carcinogeni urmărește să încurajeze cercetări suplimentare, ajutând agențiile, consumatorii și producătorii să ajungă la concluzii mai clare.

Totuși, acest raport va reaprinde probabil dezbaterea despre rolul IARC și, mai general, despre siguranța îndulcitorilor.

Luna trecută, OMS a publicat recomandări prin care îi sfătuia pe consumatori să nu utilizeze îndulcitori fără zahăr pentru controlul greutății. Acestea au stârnit agitație în industria alimentară, care susține că produsele pot ajuta consumatorii ce doresc să reducă zahărul din alimentație.

Care este posibilul mecanism carcinogen al aspartamului?

O serie de studii privind efectele carcinogene ale aspartamului au sugerat că acest îndulcitor artificial ar putea contribui la dezvoltarea cancerului. Se știe că, atunci când este consumat, aspartamul este hidrolizat și absorbit în sistemul gastrointestinal (GI). Procesul duce la eliberarea de metanol, acid aspartic și fenilalanină.

Metabolizarea metanolului începe în ficat, unde acesta este oxidat mai întâi la formaldehidă și apoi la acid formic. Pe lângă afectarea hepatică produsă direct de metanol, formaldehida este și ea direct toxică pentru celulele hepatice și are proprietăți carcinogene.

Există numeroase studii care investighează potențialul carcinogen al aspartamului. De exemplu, un studiu a constatat că expunerea la aspartam la începutul vieții creștea riscul ca puii de șobolan să dezvolte cancer ulterior.

O serie de studii efectuate pe organisme vii și în culturi tisulare au arătat că aspartamul ar putea avea un rol în dezvoltarea cancerului. Rezultatele lor au sugerat că siguranța aspartamului pentru consumul uman ar trebui reevaluată de numeroase organisme de reglementare, precum IARC. În plus, aceste rezultate susțin și studiile pe oameni, care sunt, în general, puține.

Într-un studiu populațional francez, cercetătorii au raportat o creștere a riscului de cancer asociată consumului de aspartam. Aceste persoane prezentau un risc deosebit de mare pentru cancer de sân și cancere asociate obezității: colorectal, gastric, hepatic, oral, faringian, laringian, esofagian, ovarian, endometrial și de prostată.

Aceste constatări susțin efectul distinct al aspartamului asupra riscului anumitor cancere. Deși aspartamul nu părea să influențeze riscul de cancer pancreatic, bărbații care îl consumau prezentau un risc mai mare de limfom non-Hodgkin și mielom multiplu.