Să nu solicităm investigații inutile la controalele după vindecarea pacientelor cu cancer mamar!

Cancerul mamar odată diagnosticat, cea mai mare dorință a pacientei este să scape de boală. La diagnosticul inițial, teama de moarte din cauza bolii este la nivel maxim. Metastaze dacă nu există, în cancerul mamar în stadiu incipient, explicația medicului că pacienta se va vindeca după tratamentele administrate îi permite să răsufle ușurată. După operație, chimioterapie și, când este necesar, radioterapie, tratamentele principale se încheie, iar pacienta intră în urmărire.

Înainte de această etapă, medicul explică faptul că tratamentul intensiv este încheiat, pacienta a scăpat de boală și acum vor începe controalele. În timpul tratamentului intensiv care a durat aproximativ 6 luni, pacienta s-a atașat foarte mult de echipa oncologică, ajungând aproape să trăiască împreună cu aceasta. Apropierea de echipa medicală în această perioadă îi oferă pacientei cu cancer mamar și un sentiment de siguranță. Dar această perioadă se încheie, contactul strâns cu echipa medicală ajunge la final și vor începe controalele la fiecare 3-6 luni. Pacienta se va întoarce la viața anterioară și își va relua rutina de unde a lăsat-o.

Tocmai atunci apare o nouă teamă. Aceasta se numește teama de recidivă a cancerului mamar, adică de reapariția bolii, teama de recidivă. Pacienta vindecată de cancer mamar dorește să se facă totul pentru ea la controale și, dacă este necesar, să se efectueze numeroase investigații pentru a i se explica la fiecare control dacă boala a recidivat sau va recidiva. În acest articol am dorit să vă informăm despre investigațiile inutile efectuate în perioada de urmărire după tratamente.

Potrivit unui studiu prezentat la ASCO 2017, pacientelor cu cancer mamar incipient aflate în urmărire li se efectuează prea multe teste de markeri tumorali, analize de sânge și investigații imagistice.

Studiul

În studiu au fost analizate dosarele de asigurare din estul statului Washington, SUA, ale pacientelor cu cancer mamar în stadiu incipient , în număr de 2156, din anii 2007- 2015. Dintre paciente, %84 aveau cancer mamar în stadiul 1., iar %16 în stadiul 2.

Toate pacientele au fost urmărite după tratament. S-a analizat dacă li se efectuaseră analize de sânge pentru markeri tumorali (CEA, CA 15-3, CA 27.29) și investigații imagistice avansate (PET, tomografie computerizată și scintigrafie osoasă). S-a constatat că la mai mult de 1 din 3 paciente (%37) fuseseră solicitate inutil analize de sânge pentru markeri tumorali. În plus, aproximativ 1 din 5 paciente (%17) fusese supusă inutil unor investigații radiologice avansate.

Care paciente trebuie urmărite mai atent după tratament?

Pacientele în stadiul 2B sau stadiul 3, cu tumora inițială mai mare de 5 cm sau cu invazie/metastaze în mai mult de 3 ganglioni axilari, sunt considerate cu risc ridicat, iar la urmărirea lor pot fi solicitate testele enumerate mai sus. Însă pacientelor cu cancer mamar în stadii mai timpurii aflate în urmărire nu trebuie să li se solicite investigații inutile dacă nu au simptome suspecte, precum o nouă formațiune palpabilă sau durere de lungă durată.

Efectuarea inutilă a analizelor pentru markeri tumorali sau a imagisticii avansate are multe dezavantaje, precum stresul și pierderea de timp și bani. În plus, testarea markerilor tumorali la paciente fără simptome nu este eficientă pentru detectarea precoce a recidivei bolii.

Deși se încearcă reducerea la minimum a riscului de recidivă prin tratamente preventive - adjuvante , teama de reapariție a bolii este principala îngrijorare a pacientei și a apropiaților săi. S-a observat că intervențiile de sprijin psihologic reduc considerabil îngrijorările și că pacientele își depășesc mai ușor temerile când acceptă că uneori nu se poate prezice clar dacă boala va recidiva. În plus, educarea medicilor pare a fi cea mai bună cale de a preveni solicitarea testelor inutile în urmărirea cancerului mamar incipient.