Singurătatea crește riscul de cancer la bărbații de vârstă mijlocie

Un studiu desfășurat timp de 20 de ani în Finlanda a constatat că singurătatea crește riscul de cancer la bărbații de vârstă mijlocie și că statutul de necăsătorit la diagnostic conduce la rezultate și la un prognostic (evoluția bolii) mai nefavorabile.

S-a constatat, de asemenea, că, deși singurătatea era asociată unui risc crescut de cancer, izolarea socială nu avea o astfel de asociere.

Doctoranda Siiri-Liisi Kraav de la Universitatea Finlandei de Est, participantă la cercetare, a declarat că nu este clar de ce singurătatea este asociată mai puternic cu cancerul decât izolarea socială, dar că singurătatea, un proces de lungă durată, poate fi legată de cancer. „Pentru mulți oameni, nivelul relațiilor sociale (izolarea socială) este satisfăcător și nu provoacă neapărat suferință. Singurătatea este însă definită prin nemulțumirea față de situație.”

Krav a spus că nu este clar de ce singurătatea ar putea crește mai mult riscul de cancer, dar că o posibilitate ar putea fi inflamația.

Kraav a declarat: „Singurătatea are multe efecte negative asupra sănătății, iar frecvența crescută a cancerului este doar unul dintre ele. De aceea, ar putea fi important să prevenim aceste efecte negative prin dezvoltarea unor intervenții eficiente împotriva singurătății și prin screening de rutină pentru singurătate.”

În mai 2021, Psychiatry Research a publicat studiul desfășurat în rândul a 2570 de bărbați cu vârste între 42-61 de ani. După o perioadă medie de 20,4 ani, s-a raportat că 649 dintre bărbații din studiu (25,3%) au dezvoltat cancer, iar 283 au murit din cauza bolii. La diagnostic, persoanele aveau în medie aproximativ 70 de ani, iar cele mai frecvente cancere erau cele de prostată (9,2%), pulmonare (3,4%) și colorectale (3,1%). Studiul a arătat, de asemenea, că, față de celelalte persoane sănătoase, pacienții care au dezvoltat cancer erau mai în vârstă și consumau mai mult alcool și tutun.

Profesorul Julianne Holt-Lunstand de la Universitatea Brigham Young din Utah, participant la cercetare, a afirmat și el: „Există multe studii care asociază atât izolarea socială, cât și singurătatea cu mortalitatea din toate cauzele și cu rezultatele cardiovasculare, dar sunt mai puține cele specifice cancerului.” Holt-Lunstand a declarat că noul coronavirus (SARS-CoV-2), responsabil de boala Covid-19, a provocat pandemia, iar impactul asupra sănătății al singurătății și izolării sociale declanșate de aceasta nu va putea fi înțeles pe deplin „mulți ani de acum înainte”.

Deși sperăm că marea majoritate a oamenilor vor dezvolta imunitate împotriva coronavirusului sau se vor vindeca, ne îngrijorează faptul că cel puțin un subgrup al populației va fi expus efectelor cronice biopsihosociale ale pandemiei. Prin urmare, trebuie să continuăm cercetarea acestui subiect și să acordăm prioritate abordării sale și din perspectiva sănătății publice.

În concluzie, putem vedea că stilurile de viață schimbate în ultima perioadă și sub influența pandemiei de Covid-19 aduc cu ele dificultăți psihologice. Acest studiu început cu 20 de ani în urmă ne poate permite să anticipăm problemele pe termen lung provocate de lipsa comunicării, mai ales în aceste perioade, la persoanele care trăiesc singure. Nu trebuie să ignorăm faptul că tocmai în acest moment studiul a clarificat numeroase aspecte și a crescut gradul de conștientizare. În lumina sa trebuie realizate și cercetări viitoare mult mai ample.