Tratamentul cancerului rectal fără radioterapie — uneori, mai puțin înseamnă mai mult

În acest articol
Atunci când sunt local avansate la diagnostic, cancerele rectale (stadiile 2 și 3) nu sunt operate direct, ci necesită un tratament preoperator pentru reducerea tumorii. Tratamentul standard în această situație constă în chimioterapie și radioterapie pentru a micșora tumora cât mai mult și a pregăti pacientul pentru operație.
Totuși, studiile din ultimii ani în domeniul tratamentului cancerului arată că, în unele situații, administrarea unui tratament mai puțin intens poate fi mai eficientă. Noile cercetări privind rolul iradierii în cancerul rectal sugerează că radioterapia ar putea fi omisă pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților și a reduce dificultățile și reacțiile adverse din timpul tratamentului. De aceea, rezultatele studiului PROSPECT, prezentate la Congresul ASCO 2023 și publicate simultan în revista NEJM, au o importanță deosebită.
Mai jos este reprezentat rectul, ultima porțiune a intestinului gros.

Cancerul rectal și cancerul de colon sunt foarte asemănătoare și sunt adesea denumite împreună „cancer colorectal”, deoarece apar în regiuni diferite ale intestinului gros. Există însă diferențe importante între strategiile de tratament. În cancerul de colon în stadiu precoce sau local avansat, îndepărtarea chirurgicală a tumorii este, de regulă, prima opțiune terapeutică. În schimb, în cancerul rectal se administrează frecvent un tratament neoadjuvant )de reducere a tumorii) înaintea operației, din cauza particularităților anatomice și a apropierii de anus. Acesta include, de obicei, o asociere de radioterapie și chimioterapie, care poate facilita operația și reduce riscul de răspândire a cancerului.
Uneori, mai puțin înseamnă mai mult
Rezultatele acestui studiu au arătat că, la pacienții cu cancer rectal local avansat eligibili pentru intervenție chirurgicală, administrarea preoperatorie doar a schemei de chimioterapie FOLFOX a fost la fel de eficientă ca radioterapia concomitentă cu chimioterapia.
Evitarea iradierii regiunii pelvine (inghinale) la acești pacienți prezintă numeroase avantaje: îmbunătățirea calității vieții, mai puține reacții adverse și reducerea riscului de menopauză precoce și infertilitate.
Un studiu care va schimba tratamentul standard
De când chimioterapia a devenit o practică frecventă în cancerul rectal, metodele de tratament au progresat semnificativ. Tehnicile moderne de chimioterapie, abordările chirurgicale mai eficiente și extinderea programelor de screening au crescut considerabil ratele de diagnostic precoce. Astfel, tumorile sunt identificate mai des într-un stadiu în care sunt mai mici și mai accesibile, ceea ce oferă posibilitatea unui tratament mai simplu și mai eficient.
Întrebarea care a stat la baza studiului PROSPECT a fost: "Putem rezerva radioterapia pacienților care au cu adevărat nevoie de ea și ar trebui să o administrăm tuturor, în loc să o oferim doar celor care nu răspund la chimioterapie?"
Detaliile studiului
Studiul a inclus în total 1128 de pacienți cu cancer rectal. Aceștia aveau boală clinică T2 cu ganglioni pozitivi, T3 cu ganglioni negativi sau T3 cu ganglioni pozitivi și erau eligibili pentru o intervenție chirurgicală cu păstrarea sfincterului.
-
T2: în acest stadiu, tumora s-a extins în stratul muscular al rectului, dar nu a depășit rectul.
-
T3: în acest stadiu, cancerul s-a extins dincolo de stratul muscular al rectului, spre exteriorul acestuia, dar nu a ajuns încă la organele din apropiere sau la ganglionii limfatici.
- Ganglioni pozitivi înseamnă că boala s-a răspândit la ganglionii limfatici din jurul intestinului.
Pacienții au fost repartizați aleatoriu în două grupuri: 585 au primit schema modificată de chimioterapie mFOLFOX6, iar 543 au primit chimioradioterapie standard. Vârsta medie a fost de 57 de ani; 34,5% erau femei, iar 85% erau albi.
Chimioradioterapia standard combină radioterapia pelvină (50,4 Gy în 28 de fracțiuni) cu chimioterapia radiosensibilizantă cu fluorouracil sau capecitabină.
Schema modificată de chimioterapie include mFOLFOX6: oxaliplatină modificată, l-leucovorin și 5-fluorouracil administrat în bolus/perfuzie continuă.
Dacă tumora primară a pacienților din grupul mFOLFOX6 s-a redus cu cel puțin 20% după șase cicluri, s-a trecut direct la operație; ceilalți au primit chimioradioterapie preoperatorie. În cele din urmă, 9% dintre pacienți au primit chimioradioterapie.
Chimioterapia adjuvantă (protectoare) postoperatorie a fost recomandată, dar nu impusă: șase cicluri în grupul mFOLFOX6 sau opt cicluri în grupul de chimioradioterapie.
Potrivit rezultatelor studiului,
- după o perioadă de urmărire de 58 de luni, mFOLFOX6 nu s-a dovedit superior chimioradioterapiei în privința supraviețuirii fără boală (DFS).
- În grupul mFOLFOX6, supraviețuirea fără boală la 5 ani a fost de 80,8%, comparativ cu 78,6% la pacienții repartizați la chimioradioterapie. Supraviețuirea globală la 5 ani a fost de 89,5% cu mFOLFOX6 și de 90,2% cu chimioradioterapie.
- Ratele de recidivă locală (la locul tumorii) în decurs de 5 ani au fost reduse: 1,8% cu mFOLFOX6 și 1,6% cu chimioradioterapie.
DFS este abrevierea expresiei "Disease-Free Survival" și exprimă cât timp rămâne pacientul fără boală după încheierea unui tratament oncologic. Acest indicator este important pentru evaluarea eficacității unei metode de tratament și a supraviețuirii pe termen lung.
Reacțiile adverse de gradul 3 sau mai mare au fost de două ori mai frecvente în grupul mFOLFOX6 decât la pacienții care au primit chimioradioterapie: 41 la sută față de 22,8 la sută. Cercetătorii au subliniat însă că și durata tratamentului a fost de două ori mai lungă în grupul de chimioterapie..
Conform rezultatelor raportate de pacienți, cei care au primit mFOLFOX6 au indicat mai puțină diaree și o funcție intestinală globală mai bună în etapa neoadjuvantă decât cei tratați prin chimioradioterapie. În schimb, în grupul repartizat la chimioradioterapie, ratele de anxietate, pierdere a apetitului, constipație, depresie, dificultăți la înghițire, dispnee, edeme, oboseală, mucozită, greață, neuropatie și vărsături au fost mai mici în timpul tratamentului. La evaluarea postoperatorie de la 12 luni, aceste diferențe dispăruseră, iar pacienții repartizați la mFOLFOX6 au raportat mai puțină oboseală și neuropatie și o funcție sexuală mai bună decât cei repartizați la chimioradioterapie.
Un asemenea studiu și aplicarea rezultatelor sale sunt importante deoarece indică o abordare care îmbunătățește calitatea vieții pacienților fără să afecteze rezultatele tratamentului. Aceasta poate însemna un parcurs terapeutic mai puțin dureros și dificil pentru pacienți și o utilizare mai eficientă a resurselor sistemului de sănătate. Situația subliniază în special importanța medicinei personalizate în oncologie. Fiecare pacient poate avea nevoie de o abordare diferită, în funcție de caracteristicile tumorii, vârstă, starea generală de sănătate și prioritățile personale. Tocmai de aceea, astfel de studii și cercetări sunt valoroase pentru a atrage atenția asupra acestui subiect important.
Surse
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.