Ce este metastaza osoasă? De ce metastazează cancerele în oase și cum se tratează?

Celulele canceroase care se desprind din tumora principală și intră în circulația sanguină sau în vasele limfatice pot ajunge în aproape toate țesuturile corpului. Oasele sunt un organ preferat frecvent de aceste celule canceroase pentru instalare și creștere.

Metastaza osoasă este o zonă din os care conține cancer răspândit din altă parte

Cancerul se poate răspândi în orice os al corpului, însă metastazele se găsesc cel mai frecvent în oasele apropiate de centrul corpului. Coloana vertebrală este cel mai frecvent afectată. Celelalte sunt osul bazinului, osul coapsei, osul brațului, coastele și craniul.

După răspândirea în oase sau în alte regiuni ale corpului, cancerul este rareori vindecabil. Totuși, poate fi tratat pentru a ameliora durerea pe care o provoacă, pentru a-l micșora, a-i opri sau a-i încetini creșterea.

Ce probleme provoacă metastaza osoasă?

Osul este organul de susținere al corpului. Oasele sunt alcătuite din țesut fibros numit matrice și din rețele de minerale din matrice, precum calciul, care conferă osului rezistență și duritate. Osteoblastele și osteoclastele sunt cele 2 tipuri principale de celule osoase.

Câteva informații despre aceste 2 tipuri de celule vă pot ajuta să înțelegeți creșterea metastazelor osoase și modul în care anumite medicamente acționează în tratamentul lor. Osteoblastul este celula care formează os nou, iar osteoclastul este celula care dizolvă/resoarbe osul vechi. Când ambele celule funcționează corect, în timp ce osul vechi este resorbit, se formează os nou. Acest lucru ajută oasele să rămână puternice.

Celulele canceroase pot afecta oasele interferând atât cu osteoblastele, cât și cu osteoclastele

Ce înseamnă litic și sclerotic?

În general, celulele canceroase eliberează substanțe care activează excesiv osteoclastele în țesutul osos. Acest lucru duce la descompunerea osului fără formarea unui os nou. Astfel, oasele sunt slăbite. Găurile care apar când sunt resorbite porțiuni din os se numesc osteolitice sau leziuni litice în terminologia medicală. Leziunile litice sunt atât de fragile încât pot face osul să se rupă ușor.

Uneori, celulele canceroase eliberează substanțe care activează excesiv osteoblastele. Acest lucru duce la formarea de os nou. Această situație se numește scleroză în terminologia medicală. Zonele osoase în care se produce acest fenomen se numesc leziuni osteoblastice sau blastice. Deși aceste regiuni neregulate sunt mai dure, structura osului nu este normală și se fracturează mai ușor decât osul normal.

Metastaza osoasă poate provoca și alte probleme

Dacă un cancer se răspândește în oasele coloanei vertebrale, poate comprima măduva spinării. Netratat, acest lucru poate provoca leziuni nervoase care ajung până la paralizie.

Când celulele canceroase distrug oasele, calciul din os este eliberat în sânge. Acest lucru poate duce la hipercalcemie (nivel crescut al calciului în sânge).

De ce metastazează cancerele în oase?

Pentru a se răspândi în alte regiuni ale corpului, celulele canceroase trebuie să treacă prin multe schimbări:

1. Trebuie să se desprindă din tumora principală și să intre în circulația sanguină sau în sistemul limfatic, care le poate transporta în altă parte a corpului.
2. În anumite puncte, trebuie să adere la peretele unui vas sanguin sau limfatic și să treacă prin el spre un organ nou.
3. Apoi trebuie să crească și să se dezvolte în noul lor loc.
4. Pe tot parcursul acestor etape, celulele canceroase trebuie să evite atacurile sistemului imunitar al corpului.

După toate aceste etape, celulele care formează o tumoră nouă pot să nu mai fie exact la fel ca cele din tumora în care au apărut, dar vor purta tot aceeași denumire. De exemplu, cancerul mamar răspândit în os este «cancer mamar metastatic», nu cancer osos.

- Subiect asociat: Simptomele metastazelor cancerului mamar — ce trebuie urmărit?

Care este diferența dintre cancerul propriu (primar) al osului și metastaza osoasă?

Unele cancere încep în os, în loc să se răspândească în oase din altă parte. Cancerele care încep în os sunt numite cancere osoase primare (osteosarcom) în terminologia medicală. Aceste cancere sunt foarte diferite de metastazele osoase. Metastaza osoasă este mai frecventă decât cancerele osoase primare, în special la adulți.

Cum se tratează metastazele osoase?

Există 2 tipuri principale de tratament pentru metastazele osoase: sistemice (circulă prin tot corpul) și locale (regionale). În funcție de dimensiunea și localizarea tumorii care a metastazat în os, poate fi utilizată una sau ambele categorii de metode terapeutice.

Cel mai frecvent tratament sistemic pentru metastazele osoase: bifosfonații

Bifosfonații sunt un grup de medicamente cel mai frecvent preferate pentru tratarea cancerului răspândit în oase. Aceste medicamente acționează încetinind efectul osteoclastelor de resorbție a oaselor.

Bifosfonații au următoarele efecte în cancerele care au metastazat în oase:

• Reducerea durerii osoase
• Încetinirea leziunilor osoase provocate de cancer
• Reducerea nivelurilor crescute ale calciului sanguin (hipercalcemie)
• Reducerea riscului fracturilor osoase
• Bifosfonații tind să funcționeze mai bine în metastazele osoase litice, în care osteoclastele sunt excesiv de active. Nu funcționează bine în tratamentul metastazelor blastice, în care oasele se densifică și activitatea osteoblastică este mare. Diferențierea metastazelor litice de cele blastice se face prin metode imagistice precum tomografia sau rezonanța magnetică.

Aceste medicamente pot scădea nivelul calciului, de aceea nu pot fi administrate unei persoane cu calciu scăzut. Bifosfonații trebuie utilizați cu prudență și la persoanele cu leziuni renale.

- Subiect asociat: Cancerul și tratamentul dentar! La ce trebuie să fie atenți cei care utilizează medicamente protectoare ale oaselor?

Care ar trebui să fie frecvența administrării și doza bifosfonaților?

O cercetare raportată în ianuarie 2017 în prestigioasa publicație științifică JAMAa arătat că administrarea mai rară a bifosfonatului acid zoledronic ar putea să nu crească riscul evenimentelor scheletice (de exemplu, fractură, paralizie prin compresia măduvei spinării) la pacienții oncologici.

Acidul zoledronic administrat intravenos reduce semnificativ durerea și evenimentele scheletice, însă are și reacții adverse precum toxicitatea renală și scăderea nivelului calciului sanguin. De aceea, de multă vreme continuă cercetările pentru stabilirea intervalului optim de dozare a unui medicament atât de important.

Studiul

În studiu au fost incluși 1822 de pacienți cu cancer mamar și de prostată cu metastaze osoase și cu mielom multiplu. Jumătate dintre pacienți au primit acid zoledronic intravenos la fiecare 4 săptămâni, iar ceilalți la fiecare 12 săptămâni.

Pacienții au fost urmăriți în studiu pentru evenimente scheletice precum fracturi osoase, compresia măduvei spinării și necesitatea iradierii sau operației asupra osului. În total, 795 de pacienți au încheiat studiul.

În decurs de 2 ani, în grupul cu doze la 4 săptămâni, la 260 de pacienți (% 29.5), iar în grupul cu doze la 12 săptămâni, la 253 de pacienți (% 28.6), s-a produs cel puțin 1 eveniment scheletic. În concluzie, nu s-a constatat o diferență semnificativă între grupuri în privința procentului evenimentelor scheletice.

De asemenea, nu s-a constatat o diferență importantă între grupurile cu dozare la 4 săptămâni și la 12 săptămâni în privința scorurilor durerii, scorurilor stării de performanță, frecvenței osteonecrozei maxilarului sau disfuncției renale.

Inhibitor al ligandului RANK: Denosumab

Denosumab este un alt medicament care poate împiedica răspândirea cancerului în os. La fel ca bifosfonații, acest medicament împiedică activitatea osteoclastelor, însă o face diferit, printr-o substanță numită ligand RANK.

S-a arătat că proteina cunoscută sub numele de ligand RANK joacă un rol important în distrugerea osului. Denosumab este un medicament cu structură de anticorp monoclonal și împiedică distrugerea osoasă prin țintirea proteinei ligand RANK.

Deși are reacții adverse asemănătoare bifosfonaților, acest medicament poate fi administrat în siguranță pacienților cu probleme renale.

Tratamente regionale pentru metastazele osoase

Tratamentele locale, inclusiv radioterapia, operația și alte tehnici precum cimentarea, sunt orientate spre o singură zonă, în locul întregului corp.

Dacă un cancer s-a răspândit doar într-un os sau în câteva oase și trebuie tratat imediat din cauza fracturilor, compresiei măduvei spinării și paraliziei prin fractura vertebrelor sau durerii severe pentru care analgezicele pot fi insuficiente, tratamentele regionale pot fi utile.

Radioterapia (tratamentul cu radiații)

Când un cancer prezintă un anumit grad de răspândire în oase, radiația poate fi utilizată pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor precum durerea. Dacă osul este iradiat înainte de a se slăbi prea mult, acest lucru poate contribui la prevenirea unei fracturi ulterioare.

Tipurile speciale de radioterapie pot focaliza radiația cu mai multă precizie pentru a reduce anumite reacții adverse. Acestea includ radioterapia conformațională în 3 dimensiuni (3D-CRT) și radioterapia cu intensitate modulată (IMRT). Pentru mai multe informații, puteți consulta pagina noastră despre radioterapie pentru detalii.

Radioterapia pentru metastaza osoasă poate fi administrată în 1 sau 2 doze mari sau în cantități mai mici, comparativ cu 5 până la 10 tratamente, ceea ce duce la o doză totală ceva mai mare. Ambele programe au un efect analgezic asemănător. Cel mai mare avantaj al tratamentului cu 1 sau 2 doze este că presupune mai puține vizite la spital. Avantajul tratamentului mai îndelungat este probabilitatea mai mică de reapariție a durerii.

Radioterapia stereotactică corporală (SBRT): Este o metodă de radioterapie foarte specială, care administrează doze mari de radiații. În locul administrării zilnice a unei cantități mici de radiații timp de câteva săptămâni, SBRT livrează fascicule de radiații de doză mare, foarte focalizate, într-una sau câteva zile. Fasciculele sunt îndreptate spre tumoră din unghiuri diferite.

Cimentarea osoasă

O altă opțiune pentru întărirea și/sau fixarea unui os este utilizarea injecțiilor cu ciment osos sau adeziv cu întărire rapidă, numit PMMA (polimetilmetacrilat).

Când PMMA este injectat în osul vertebral, procedura se numește vertebroplastie în terminologia medicală. Aceasta ajută la stabilizarea osului și ameliorează durerea la majoritatea oamenilor. Vertebroplastia reduce frecvent durerea imediat și poate fi efectuată ambulatoriu. Este preferată cel mai frecvent în afectarea oaselor coloanei vertebrale prin mielom multiplu.

Operația

Intervenția chirurgicală utilizată pentru tratarea unei metastaze osoase este realizată pentru prevenirea fracturilor, ameliorarea simptomelor și/sau fixarea osului.

Metastazele osoase pot slăbi oasele, ceea ce poate provoca fracturi sau îngreuna vindecarea celor existente. Se poate efectua o procedură chirurgicală pentru amplasarea șuruburilor, tijelor, pinilor, plăcilor, cuștilor sau altor dispozitive, pentru a stabiliza oasele și a ajuta la prevenirea fracturilor. Dacă osul este deja fracturat, operația poate adesea ameliora rapid durerea și ajuta pacientul să revină la activitățile normale.