CONSTIPAȚIA: una dintre problemele cel mai frecvent neglijate la pacienții cu cancer

ce este constipația

Constipația este definită ca „3 sau mai puține scaune pe săptămână”. Apare prin tulburări funcționale intestinale, dar și prin unele boli sau medicamente. În articol vă vom informa despre cauzele, mecanismele și abordările terapeutice ale constipației apărute în cancer și tratamentul său.

Pentru o definiție mai cuprinzătoare au fost stabilite criteriile ROME III:

Criteriile Roma III - clasificarea constipației cronice (funcționale)

Conform lor, cel puțin două simptome de mai jos trebuie să existe de 3 luni, iar manifestările să fi început cu cel puțin 6 luni înainte.

• Mai puțin de trei scaune pe săptămână
• Efort excesiv la cel puțin un sfert dintre scaune
• Scaune tari și voluminoase la cel puțin un sfert dintre defecații
• Senzație de evacuare incompletă la cel puțin un sfert dintre scaune
• Senzație de blocare, obstacol sau obstrucție la ieșirea scaunului prin anus la cel puțin un sfert dintre defecații
• Necesitatea sprijinului digital la cel puțin un sfert dintre scaune (evacuare cu degetul sau sprijinirea mușchilor bazinului/pelvisului pentru defecație
• Imposibilitatea scaunului moale fără laxativ
• Absența simptomelor sindromului intestinului iritabil (İBS)

Diferă constipația din cancer de cea funcțională?

În constipația oncologică, mai important decât criteriile de mai sus poate fi afectarea calității vieții prin modificarea tranzitului intestinal ca principal criteriu. În constipația provocată de boli precum cancerul sau de medicamente, reducerea frecvenței și cantității scaunelor față de normalul persoanei și disconfortul asociat afectează calitatea vieții și necesită tratament. Medicul ia în considerare frecvența și alte criterii ale definiției, în timp ce pacientul poate numi constipație schimbarea propriului tranzit.

La pacienții cu constipație în parcursul oncologic pot apărea și;

• Greață, vărsături,
• Durere abdominală,
• Pierderea apetitului și 
• Balonare abdominală.

Aceste simptome pot sugera ileus (obstrucție intestinală), care uneori necesită operație. De aceea trebuie diferențiate mai întâi ileusul și constipația. Se efectuează unele analize de sânge și investigații radiologice , fiind necesară și urmărirea clinică atentă.

.

.

Care sunt cauzele constipației?

Opioidele folosite frecvent ca analgezice la pacienții oncologici (analgezice narcotice, unele prescrise pe rețete verzi și roșii) sunt principala cauză. Aceasta nu înseamnă însă că toți utilizatorii vor avea constipație. Factorii genetici individuali sunt decisivi. Opioidele au și receptori în rețeaua nervoasă a musculaturii netede gastrice și intestinale. Interacțiunea cu aceștia produce efectele digestive: greață, vărsături, sațietate precoce și constipație.

Unele chimioterapice provoacă mai ales diaree, iar la altele poate predomina constipația ca reacție adversă.

Și aici există diferențe individuale. Un chimioterapic cunoscut că provoacă diaree la mulți poate, rar, produce constipație altui pacient.

Unele medicamente pentru greață, vărsături, epilepsie, depresie, hipertensiune și deficit de fier provoacă constipație.

Calciul crescut, potasiul scăzut, tiroida insuficient activă și neuropatia autonomă din diabet sunt cauze de constipație și în afara cancerului. Pot apărea însă și la pacienții oncologici.

După operațiile abdominale oncologice, aderențele formate în vindecarea intraabdominală pot provoca constipație sau tranzit neregulat.

Pierderea apetitului și reducerea aportului de alimente și lichide pot provoca constipație. Inactivitatea fizică legată de boală poate contribui și ea.

Localizarea și tipul cancerului sunt decisive. Schimbarea tranzitului spre constipație sau diaree ori lipsa ușurării rectale după scaun pot fi simptome ale cancerelor intestinale abdominale.

Unele cancere provoacă direct constipație, de exemplu cancerul intestinal răspândit la peritoneu sau alte cancere intraabdominale, mai ales ginecologice precum cel ovarian. Când adenocarcinomul intestinal se răspândește la peritoneu, presiunea abdominală crescută și edemul peretelui intestinal reduc funcția intestinului. Și extinderea cancerelor ginecologice la organele vecine ori peritoneu produce tulburări de motilitate. Compresia măduvei de o masă canceroasă sau metastatică poate provoca și ea constipație. Cancerele organelor extraabdominale pot produce tulburări intestinale prin proteine tumorale specifice (anticorpi) care afectează rețeaua nervoasă sau musculatura netedă. Acestea sunt efecte paraneoplazice ale tumorii. Tumorile raportate cu efecte paraneoplazice constipante sunt cancerul pulmonar cu celule mici, timomul, cancerele ovariene, mamare și neuroblastoamele. Constipația singură este un rezultat rar al sindroamelor paraneoplazice; diversitatea simptomelor este foarte mare, cu sau fără constipație.

.

.

Cum se tratează constipația în cancer?

Mai întâi trebuie menționate metodele aplicabile de pacient și familie: schimbări alimentare, mai multă apă și mișcare. Consumul de cel puțin 2-3 litri de apă zilnic este printre primele măsuri. La pacienții cu aport redus din lipsa apetitului trebuie considerate tratamente pentru aceasta. În plus, în slăbiciunea legată de cancer este recomandat clar și exercițiul fizic, o soluție valoroasă și pentru constipație.

Unii pacienți pot rămâne constipați în ciuda acestor abordări inițiale. Atunci se adaugă medicamente și/sau metode medicale sub supraveghere. Cele mai folosite sunt laxativele sau supozitoarele și clismele rectale.

Primele medicamente alese de obicei sunt laxativele . Acestea ușurează defecația prin mecanisme diferite.

Clasificarea laxativelor după mecanism:

Formatoare de masă/volum: Sunt derivați de polizaharide sintetice (zaharuri cu structură moleculară mare) sau celuloză (polizaharidă naturală). Conțin molecule mari nedigerabile care rețin apă și cresc volumul. Trebuie luate cu multă apă, altfel pot agrava constipația.

Emoliente ale scaunului: Nu sunt de obicei prima alegere dintre laxative. Nu există suficiente dovezi pentru eficacitatea lor singure. Se recomandă adăugarea când celelalte laxative sunt insuficiente.

Laxative osmotice: Majoritatea sunt zaharuri neabsorbabile intestinal. Atrag osmotic apa din celulele intestinale. Utilizarea îndelungată poate provoca dezechilibre electrolitice. Și laxativele cu magneziu acționează astfel.

Stimulante intestinale: Acționează asupra nervilor care stimulează intestinul, crescând mișcările acestuia. Utilizarea continuă poate produce potasiu scăzut și acumulare de săruri.

Clisme: Se folosesc de obicei când celelalte laxative nu asigură scaunul. În funcție de nevoia urgentă de ușurare sau prevenirea dopului fecal, nu sunt însă întotdeauna ultima alegere.

Există câteva puncte importante de cunoscut în tratamentul laxativ

Laxativele pot provoca gaze și crampe. Utilizarea îndelungată poate produce pierderea răspunsului și dezechilibre de lichide și electroliți. Pentru multe nu se recomandă folosirea continuă peste 2-4 săptămâni. Cele formatoare de masă pot agrava constipația fără suficientă apă.

Alte opțiuni terapeutice

Medicamentele aprobate pentru constipație care acționează prin receptorii intestinali ai serotoninei au fost retrase pentru tulburări de ritm cardiac (aritmii).

Unele antidepresive folosite în depresie, care acționează mai ales asupra receptorilor cerebrali ai serotoninei, pot fi eficiente în constipație.

Există câteva medicamente FDA pentru constipație cronică care nu sunt disponibile acum în țara noastră.

Pentru constipația provocată de analgezicele opioide, una dintre cauzele majore la pacienții oncologici, există opțiuni diferite.

Numeroase studii arată că administrarea împreună cu opioidele a antagoniștilor lor (substanțe cu efect opus) în doze reduse scade reacțiile adverse fără a modifica analgezia.

Rolul probioticelor (bacterii intestinale benefice) în tratarea constipației

Microbiota intestinală (bacteriile intestinale) are un rol important în motilitatea gastrointestinală. Numeroase studii au arătat proporții reduse de bacterii benefice bifidobacterium și lactobasilus la constipația cronică. Se susține că chimioterapia modifică microbiota și contribuie astfel la mucozită, slăbire și constipație. Există studii care arată reducerea manifestărilor constipației prin suplimente de microbiotă (probiotice) la persoanele cu constipație cronică. S-a demonstrat și reducerea mucozitei și diareei asociate chimioterapiei și radioterapiei.

Deși acupunctura poate fi eficientă pentru durerea și slăbiciunea oncologică, ultima analiză a precizat că eficacitatea în constipație nu este clară.

.

.

Constipația din cancer și tratamente se ameliorează de obicei când cauza dispare și rareori devine cronică.

Reamintim că orice laxativ trebuie folosit cu știrea medicului: chiar suplimentele de fibre, aparent cu cele mai puține reacții adverse, pot modifica nivelul sanguin al medicamentelor. Indiferent ce medicament se folosește, consumul zilnic de 2-3 litri de apă, dieta și exercițiul trebuie să rămână componente ale tratamentului. În articolul următor vom prezenta recomandări alimentare potrivite constipațieiîn detaliu.