De ce apare tusea și cum se ameliorează?

Ce este tusea?

Tusea este un act natural și reflex prin care organismul elimină iritanții, sputa sau corpurile străine acumulate în sistemul respirator. Este o reacție protectoare la iritația căilor aeriene sau la un stimul precum o tumoră.

Cum se produce tusea?

La detectarea unei iritații în căile respiratorii se declanșează reflexul tusei. Mușchii respiratori și diafragma se dilată printr-o inspirație profundă, apoi se contractă brusc. Contracția creează presiune mare în căile aeriene, ajutând la eliminarea iritanților, sputei sau corpurilor străine.

Tusea însoțește frecvent răceala, gripa, alergiile și infecțiile respiratorii. Poate însă indica și probleme grave, de aceea tusea persistentă și severă necesită evaluare medicală.

Care sunt cauzele tusei?

Printre cauzele tusei, cele mai frecvente sunt infecțiile și bolile respiratorii precum răceala, gripa, pneumonia, bronșita, sinuzita, alergiile și astmul. Corpurile străine inhalate, iritanții chimici, fumul de țigară și tumorile pot, de asemenea, provoca tuse.

Cauzele principale, de la cele mai frecvente la cele mai rare, sunt:

1. Infecții virale: Infecțiile respiratorii superioare, precum răceala, gripa și sinuzita, reprezintă cauzele cele mai frecvente ale tusei. Aceste infecții o declanșează prin iritarea căilor respiratorii superioare.
2. Infecții bacteriene: Infecțiile bacteriene, precum bronșita sau pneumonia, pot provoca tuse și producție de spută.
3. Reacții alergice: Tusea poate apărea după expunerea la alergeni.
4. Covid-19: Covid-19, produs de SARS-CoV-2, apărut în China în 2019 și răspândit în lume, se numără acum printre bolile care provoacă cel mai frecvent tuse.
5. Astm: Astmul îngustează căile respiratorii și inflamează bronhiile, putând produce tuse, dificultăți respiratorii și respirație șuierătoare.
6. BPOC: Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) afectează plămânii și poate provoca tuse. Poate apărea din cauza fumatului, poluării, infecțiilor respiratorii și expunerii la alți iritanți.
7. Reflux și boală de reflux gastroesofagian (BRGE): Refluxul acidului gastric în sus, prin esofag, poate produce tuse.
8. Fumat: Fumatul lezează și irită plămânii, provocând tuse. Fumătorii pot elimina și mai multă spută în timpul acceselor.
9. Reacții adverse ale medicamentelor: Unele medicamente provoacă tuse ca reacție adversă, în special anumite antihipertensive, precum inhibitorii ACE.
10. Iritația căilor respiratorii: Poluanții, praful, fumul de țigară și substanțele chimice iritante din aer pot provoca tuse.
11. Fibroză chistică, bronșiectazii și alte boli respiratorii ereditare: Bolile ereditare precum fibroza chistică și bronșiectaziile pot provoca tuse, dispnee și bronșită cronică.
12. Tulburări de înghițire și aspirație: Tulburările de înghițire și aspirarea corpurilor străine pot irita căile respiratorii și produce tuse.
13. Corpuri străine în căile respiratorii: Prezența lor poate provoca tuse, dificultăți respiratorii și alte simptome.
14. Tumori: Cancerul pulmonar, mezoteliomul (cancerul pleurei), limfomul, tumorile mediastinale, cancerele care produc metastaze pulmonare și adenoamele bronșice pot cauza tuse și alte simptome respiratorii. Cancerele de sân, colon, rinichi, prostată și vezică pot metastaza în plămâni. 
15. Cauze rare: Tusea poate fi asociată cu afecțiuni rare precum insuficiența cardiacă, embolia pulmonară sau tumorile pulmonare. Trebuie evaluate mai ales când sunt însoțite de alte simptome neexplicate.
16. Secreții postnazale: Mucusul produs în nas și sinusuri se poate scurge în gât și provoca tuse. Apare în răceală, alergii, sinuzită, rinosinuzită cronică și alte probleme ale sinusurilor.
17. Factori psihologici: Stresul și anxietatea pot provoca simptome de tuse.

Ce tipuri de tuse există?

Cunoașterea tipurilor ajută la înțelegerea cauzelor și bolilor asociate. Ele pot fi clasificate astfel:

• Tuse acută: Începe brusc și durează de obicei mai puțin de trei săptămâni. Răceala, gripa și alte infecții respiratorii superioare o pot provoca.
• Tuse subacută: Durează între 3 și 8 săptămâni, de obicei ca accese persistente după o infecție respiratorie superioară.
• Tuse cronică: Durează peste 8 săptămâni. Poate fi asociată cu astm, rinită alergică, reflux gastroesofagian (GERD), bronșită cronică, BPOC sau boli respiratorii mai grave, precum tumori pulmonare.

Tusea poate fi clasificată și după producția de spută și caracterul sunetului:

• Tuse uscată (neproductivă): Nu produce spută. Poate însoți răceala, gripa, alergiile, refluxul gastroesofagian (BRGE) și utilizarea unor medicamente. Și tumorile care comprimă căile respiratorii pot produce tuse uscată.
• Tuse umedă (productivă): Produce spută și apare în infecții și boli respiratorii precum bronșita, pneumonia, BPOC și bronșita cronică.
• Tuse nocturnă: Accese care apar mai ales în timpul somnului. Astmul, BRGE și insuficiența cardiacă o pot provoca.
• Tuse paroxistică: Accese severe, repetate, tipice unor infecții precum tusea convulsivă.
• Tuse spastică: Accese cu contracții bruște și puternice, posibile prin iritația sau infecțiile căilor respiratorii.

Cum se ameliorează tusea? Tratamente

Tusea este un simptom cu multe cauze: alergie, răceală, gripă, pneumonie, BPOC, astm și alte infecții respiratorii. Tratamentul tusei este strâns legat de cauza subiacentă. În locul căutării directe a unor remedii, este importantă mai întâi identificarea cauzei și aplicarea tratamentului potrivit.

Infecțiile respiratorii superioare, precum răceala și gripa, sunt cele mai frecvente cauze. De obicei virale, produc tuse, secreții nazale, durere în gât și cefalee. Se vindecă frecvent singure și necesită doar tratament simptomatic, care poate include lichide abundente, repaus la pat, medicamente pentru febră și siropuri antitusive.

Covid-19 poate necesita gestionarea tusei în funcție de cauzele subiacente. La pacienții cu Covid-19, tratamentul tusei urmărește, alături de tratamentul principal, și tratamentul simptomatic, orientat asupra manifestărilor, cu siropuri de tuse, bronhodilatatoare (care lărgesc căile aeriene) și corticosteroizi (cortizonice precum prednol).

O altă cauză este astmul, boală respiratorie cronică produsă prin inflamarea căilor aeriene. Simptomele includ dispnee, constricție toracică, tuse și respirație șuierătoare. Pentru astm se folosesc inhalatoare bronhodilatatoare și steroizi.

Tusea poate fi uneori un simptom al alergiei. Tusea alergică apare după expunerea la alergeni. Este importantă evitarea alergenului sau alergenilor responsabili. Se tratează cu antihistaminice sau, de obicei, cu medicamente precum siropurile de tuse.

Persoanele cu boli respiratorii cronice precum astmul sau BPOC își pot controla tusea folosind regulat medicamente pentru a ține simptomele sub control.

Pentru unele cauze există vaccinuri. De exemplu, vaccinarea anuală împotriva virusului gripal poate preveni tusea produsă de gripă.

În cazuri rare, cauza poate fi o afecțiune gravă care necesită intervenție chirurgicală. De exemplu, o tumoră care provoacă tuse poate fi îndepărtată chirurgical sau micșorată prin radioterapie.

Tratamentul simptomatic al tusei

Există multe opțiuni pentru ameliorarea simptomelor: siropuri antitusive, expectorante, antihistaminice, decongestionante și steroizi.

• Siropurile de tuse sunt eficiente mai ales pentru tusea uscată.
• Expectorantele ajută la reducerea simptomelor tusei cu spută.
• Antihistaminicele și decongestionantele sunt eficiente mai ales pentru tusea alergică.
• Steroizii sunt folosiți mai ales în boli respiratorii cronice precum astmul.

Și unele măsuri la domiciliu pot contribui la ameliorarea tusei:

• Umidificarea poate reduce tusea prin umezirea aerului și menținerea umidității căilor respiratorii. Pot fi folosite băi de aburi, aparate umidificatoare sau un simplu prosop umed.
• Consumul abundent de lichide crește hidratarea organismului și ajută la curățarea căilor respiratorii, putând ameliora tusea.
• Băuturile calde pot ameliora tusea, mai ales cele cu miere, lămâie și ghimbir.
• Mierea poate fi un remediu natural: calmează tusea, înmoaie gâtul și reduce simptomele.
• Pastilele pentru gât pot ameliora simptomele prin calmarea gâtului și reducerea tusei.
• Măsuri personale: Odihna și evitarea factorilor declanșatori, precum fumul de țigară sau mediile cu praf, pot reduce tusea.
• Fizioterapie respiratorie: Este folosită pentru mobilizarea mucusului care produce tuse, curățarea căilor respiratorii și ușurarea respirației. Include tehnici precum masajul toracic.

Atenție la tratamentul tusei la copii

Nu folosiți medicamente fără rețetă pentru tuse și răceală la copii, mai ales sub 4 ani, dacă nu sunt prescrise de un specialist. Utilizarea excesivă sau greșită poate produce reacții grave, potențial amenințătoare de viață, și poate masca boala subiacentă.

Fiind posibil semnul unei boli, tusea copiilor trebuie tratată sub supraveghere de specialitate. Măsurile de acasă doar ameliorează simptomele.

Informații importante despre tusea asociată cancerului

Apare când celulele canceroase se extind la căile respiratorii sau afectează structuri precum plămânii, laringele și ganglionii. Este frecventă mai ales în cancerul pulmonar și limfom. De obicei persistentă și uscată, uneori cu spută, poate fi însoțită de durere, dispnee și slăbiciune.

Radioterapia poate ajuta la ameliorarea tusei oncologice. Folosește raze X de energie înaltă sau alte radiații pentru distrugerea celulelor canceroase ori încetinirea creșterii. Controlând tusea, poate îmbunătăți calitatea vieții și reduce problemele respiratorii.

La pacienții oncologici se pot folosi unele medicamente cu sau fără rețetă pentru reducerea tusei.

Fenokodin are efect antitusiv și analgezic. Fiecare comprimat conține 20 mg codeină și 10 mg dionină. Fenokodin se transformă în organism în morfină, un alt analgezic opioid, contribuind la reducerea durerii și tusei. Rețeta verde este necesară pentru acest medicament, care trebuie folosit numai la recomandarea și pe prescripția medicului.

Precauții și reacții adverse ale Fenokodin:

• Doză: Depinde de vârstă, greutate și starea generală. Se utilizează în modul și doza indicate de medic. De obicei se ia 1 comprimat de 2 sau 3 ori pe zi.
• Contraindicații: Fenokodin este contraindicat în anumite situații. Consultați medicul mai ales în depresie respiratorie, insuficiență hepatică sau renală severă, cefalee și migrenă.
• Reacții adverse: Fenokodin poate produce greață, vărsături, amețeli, insomnie și constipație. Pot apărea și reacții grave, precum alergii, dificultăți respiratorii și tensiune arterială scăzută.
• Interacțiuni: Deprimantele sistemului nervos central (alcool, sedative, anxiolitice, hipnotice, antipsihotice, antidepresive), asociate codeinei, pot crește riscul depresiei respiratorii, hipotensiunii și sedării (somnolenței).

Sfaturi pentru prevenirea tusei

Câteva sfaturi sunt:

• Igienă: Spălați frecvent mâinile și folosiți dezinfectanți antibacterieni pentru a preveni răspândirea germenilor.
• Imunitate: Cele mai bune două căi de susținere sunt alimentația sănătoasă și mișcarea. Dieta bogată în legume (de exemplu mediteraneeană) și activitatea regulată susțin imunitatea împotriva multor boli.
• Fumat și poluare: Nu fumați și evitați fumul de țigară. Încercați să nu petreceți timp în zone foarte poluate.
• Evitați alergenii: Dacă sunteți alergic, evitați contactul cu polenul, praful, părul animalelor și ceilalți alergeni. Aerisiți și păstrați casa curată.
• Protejați-vă de frig: Purtați haine care protejează capul, gâtul și pieptul pe vreme rece.
• Lichide suficiente: Apa și băuturile calde mențin umiditatea căilor respiratorii și ajută la fluidizarea mucusului.
• Umidificator: Pe vreme uscată, luați în considerare creșterea umidității locuinței cu un umidificator.
• Somn: Dormiți suficient pentru susținerea imunității și capacității de luptă cu infecțiile.

Este importantă stabilirea cauzei exacte, deoarece tusea poate semnala probleme grave. Persoanele cu tuse severă și persistentă nu trebuie să amâne consultul medical.

Rezumat

Tusea este un simptom, iar tratamentul depinde de cauza subiacentă.

Tratamentul presupune identificarea și tratarea cauzei. Există și măsuri la domiciliu pentru ameliorare, dar încercarea fiecărui remediu poate aduce probleme mai grave. Dacă simptomele persistă o perioadă îndelungată, precum 7-10, este important consultul unui specialist pentru identificarea cauzei și tratamentul potrivit.

Cea mai bună prevenție este un stil de viață sănătos. Evitarea fumatului, igiena și mișcarea regulată pot proteja împotriva tusei și infecțiilor respiratorii.