Informații esențiale pentru o alimentație sănătoasă din perioada de sugar până la adolescență

Comportamentele alimentare, în primii ani de viață, se dezvoltă; copiii învață ce, când și cât să mănânce încercând direct alimentele și observând comportamentele alimentare ale altora. De obicei, acestea sunt persoanele cele mai apropiate.

Chiar și bebelușii sunt expuși riscului unei alimentații nesănătoase/incorecte

Un studiu despre alimentație, realizat cu 3022 de bebeluși, a arătat că sugarii de 4-24 de luni consumau cantități importante de alimente cu densitate energetică mare, nepotrivite pentru dezvoltarea sănătoasă. S-a observat că între % 18 și % 33 dintre copii nu consumau nici măcar o porție de legume pe zi și că, atunci când consumau legume, cea mai frecventă opțiune erau cartofii prăjiți.

Se înmulțesc dovezile privind importanța laptelui matern

Cercetările arată că, din momentul în care un bebeluș începe să meargă, începe să imite într-o măsură importantă comportamentul alimentar al părinților, iar acest lucru are un rol important în formarea comportamentelor alimentare pe termen lung. Toată lumea știe acum că alimentația cu lapte matern contribuie în multe feluri la dezvoltarea bebelușilor. Datorită dovezilor că alăptarea influențează pozitiv dezvoltarea comportamentelor alimentare ulterioare ale copilului, laptele matern continuă să fie recomandat drept metoda optimă de alimentație în primele 6 luni de viață.

Evitarea supraalimentării

Bebelușii alimentați corect astăzi reprezintă unul dintre cele mai importante semne ale unor părinți sănătoși și de succes în viitor. Totuși, există culturi / perspective care tind să hrănească excesiv copiii pentru ca aceștia să se dezvolte mai bine; acest lucru se reflectă în creșterea obezității infantile.

• Subiect asociat: Lista celor mai sănătoase și eficiente diete – 2019

Este îngrijorător că alimentele consumate în fața ecranului reprezintă aproximativ % 20-25 din aportul energetic zilnic al copiilor și adolescenților

Nu poate fi negat nici efectul mediului mediatic asupra obiceiurilor alimentare. S-a demonstrat în special că reclamele modelează informațiile, atitudinile, preferințele și practicile legate de alimente. Încurajarea generală a alimentelor nesănătoase și posibilitatea consumării unor gustări inutile în fața televizorului influențează comportamentele alimentare. Datele arată că, în SUA, copiii și adolescenții de 8-18 ani sunt expuși mediului electronic, în medie, peste 7 ore pe zi. Alimentele consumate în fața ecranului reprezintă aproximativ % 20-25 din aportul energetic zilnic al copiilor. Părinții și îngrijitorii trebuie să fie conștienți de rolul lor determinant și să limiteze timpul dedicat televizorului și altor comportamente sedentare.

• Subiect asociat: Ce este nomofobia – teama de a fi departe de telefonul mobil?

Copiii cresc departe de fructe și legume

Ancheta canadiană privind sănătatea comunitară a arătat că, la vârstele de 4-8 ani, din fiecare 10 copii, 7 aveau un consum de fructe și legume insuficient . Acești copii nu atingeau nici porțiile recomandate de cereale și produse lactate. Astfel, se observă că obiceiurile alimentare deficitare/incorecte sunt endemice în rândul copiilor. Obiceiurile lor alimentare se îndreaptă către băuturi îndulcite cu zahăr, gustări cu densitate calorică mare, dar sărace în nutrienți, și alimente fast-food.

Ce se poate face pentru a forma obiceiuri alimentare corecte la copii?

Copiii cunosc și învață alimentele observând comportamentele alimentare ale altora. De exemplu, cercetările arată că aportul de fructe, legume și lapte al copiilor crește după ce îi observă pe adulți consumându-le. În mod similar, când observă comportamentul alimentar al colegilor, efectul este același: alegerea și consumul legumelor cresc. Prin urmare, modelarea socială pozitivă este o practică eficientă pentru încurajarea unei alimentații mai sănătoase la copii.

Alimentele nesănătoase, preparatele gata de consum, gustările cu densitate energetică mare, băuturile îndulcite și stilul de viață sedentar au dus la probleme de exces ponderal și obezitate. Diverse cercetări au evidențiat efectele ambalajelor mai mari asupra creșterii aportului energetic, în timp ce reducerea porțiilor sau dimensiunii ambalajelor a dus la o reducere constantă a aportului energetic.

Consecințele restricțiilor excesive – „Nu ai voie deloc să mănânci asta sau cealaltă” – pot fi opuse așteptărilor

Restricțiile alimentare excesive îi pot determina pe copii să prefere alimentele restricționate când au ocazia și pot crește consumul excesiv al acestora. Părinții îngrijorați de dieta copilului pot încerca să recompenseze alimentele sănătoase, însă cercetările au arătat că un control excesiv influențează negativ aportul alimentar și greutatea copilului. Controlul excesiv al aportului alimentar al copiilor de 5 – 7 ani îi poate învăța fără intenție să consume alimente foarte gustoase pentru a-și gestiona emoțiile negative.

În ceea ce privește influența modelului parental asupra comportamentelor alimentare ale copiilor, fă cum fac eu este o abordare care, față de fă cum spun eu are un efect pozitiv mai puternic, potrivit unor dovezi consecvente.

Se estimează că un copil școlar își acoperă la școală între % 19 și % 50 din aportul energetic zilnic

Opțiunile sănătoase de meniu în școli, prețurile accesibile ale alimentelor, oportunitățile accesibile de activitate fizică și modelarea atitudinilor și comportamentelor sănătoase au adus o alimentație mai bună și o scădere cu %59 – 72 a frecvenței excesului ponderal și obezității. Practici similare de alimentație sănătoasă în școli sunt aplicate și în țara noastră.

Recomandări pentru părinți și îngrijitori pentru încurajarea alimentației sănătoase:

• În primele 6 luni încurajați alăptarea ori de câte ori este posibil
• Pentru bebeluș, către alimentația adultului, o „punte de gusturi” poate fi creată printr-o alimentație variată în timpul sarcinii și alăptării
• Cumpărați pentru acasă numai alimente sănătoase
• Alegeți porții adecvate dezvoltării, vârstei și nevoilor nutritive ale copilului • Alegeți când și ce trebuie să mănânce copilul, dar, pentru cât mănâncă, „să decidă el însuși” este ceea ce trebuie să îi permiteți
• Încurajați copiii să încerce alimente noi
• Folosiți propriile comportamente și atitudini ca modele de alimentație sănătoasă
• Aveți încredere în copil să își asigure propria alimentație
• Preferați dietele bogate în nutrienți celor cu densitate energetică mare
• Creați un mediu alimentar pozitiv prin mese regulate în familie

Chiar dacă accentul se pune pe prevenția timpurie, intervenția timpurie singură nu este suficientă. Comportamentele alimentare sănătoase trebuie predate și consolidate pe tot parcursul copilăriei și adolescenței, în familie, școală și comunitate.

În concluzie, comportamentele alimentare ale copiilor sunt sensibile la numeroase influențe externe din familiile, școlile și comunitățile lor. În prezent, multe dintre aceste influențe susțin tipare alimentare care favorizează obezitatea. Din fericire, aceste influențe pot fi mobilizate și pentru promovarea practicilor alimentare sănătoase. Pentru îmbunătățirea calității dietei și a comportamentului alimentar al tinerilor, cunoștințele actuale despre comportamentele alimentare ale copiilor trebuie integrate în eforturile de prevenție și intervenție bazate pe dovezi.