Relația dintre nivelul ACIDULUI URIC și decesele cardiovasculare

O valoare sanguină a cărei importanță este puțin cunoscută – acidul uric!

Se știe că un nivel crescut al acidului uric în sânge este asociat cu guta și cu bolile renale. Studiile realizate în ultimii ani au arătat că hiperuricemia este totodată unul dintre factorii importanți care cresc riscul de boli cardiovasculare. Totuși, nu era clar la ce valori nivelul acidului uric crește riscul de boli cardiovasculare.

Recent, în una dintre revistele importante de cardiologie, Hypertension, a fost publicat un studiu important privind acest subiect. Studiul a fost realizat de Societatea Italiană de Hipertensiune, în diferite centre din Italia, cu participarea a 22.714 persoane urmărite timp de cel puțin 20 de ani. S-a urmărit identificarea valorii-prag a acidului uric sanguin care crește riscul de deces din orice cauză și riscul de deces cardiovascular. Decesul din orice cauză a fost definit ca deces indiferent de motiv; decesul cardiovascular a fost definit ca infarct miocardic (atac de cord) fatal, accident vascular cerebral, moarte subită cardiacă sau deces prin insuficiență cardiacă.

Ce este acidul uric?

Acidul uric este un compus organic cu masa moleculară de 168 g/mol, alcătuit din carbon, oxigen, azot și hidrogen. La oameni și la primatele evoluate este produsul final al metabolismului purinelor și, astfel, un deșeu natural rezultat din digestia alimentelor care conțin purine (bogate în proteine)... Este strâns asociat cu guta, care apare brusc la nivelul unei articulații, iar guta este o inflamație articulară neinfecțioasă, caracterizată prin durere, roșeață, tumefiere și sensibilitate. În trecut, guta era cunoscută drept boala regilor sau boala bogaților.

Participanții aveau în medie 57 de ani și erau ușor supraponderali (IMC: 27); mai mult de jumătate aveau hipertensiune diagnosticată, 10% aveau diabet și 17% aveau boală renală cronică (eGFR 83%). Medicamentele utilizate cel mai frecvent în grup erau diureticele, urmate de antihipertensive precum inhibitorii ECA și BRA, precum și de statine (medicamente care scad colesterolul).

La finalul studiului, media valorii-prag a acidului uric care influența mortalitatea din orice cauză a fost de 4,7 mg/dL.

Valoarea-prag a acidului uric care influența mortalitatea cardiovasculară a fost diferită în funcție de sex: 5,1 mg/dL la femei, respectiv 5,6 mg/dL la bărbați.

Este însă interesant că nivelurile acidului uric identificate în acest studiu sunt semnificativ mai mici decât valorile utilizate în practica clinică pentru definirea hiperuricemiei. Din această perspectivă, rezultatele sugerează că tratamentele de scădere a acidului uric ar putea necesita o aplicare mai riguroasă pentru prevenirea deceselor din orice cauză, mai degrabă decât a gutei.

Pe de altă parte, proiectarea studiului prezintă anumite limite. De exemplu, lipsa evaluării obiceiurilor alimentare ale participanților și lipsa informațiilor privind menopauza (la femei, riscul cardiovascular crește după menopauză) limitează interpretarea rezultatelor.

Totuși, cele mai recente ghiduri europene de hipertensiune (ghidurile ESC/ESH) au indicat nivelul acidului uric ca unul dintre factorii care pot îmbunătăți stratificarea riscului la pacienții cu hipertensiune arterială. Rezultatele acestui studiu confirmă că nivelurile acidului uric din sânge sunt, independentde ceilalți factori de risc cardiovascular, asociate cu o creștere a mortalității din orice cauză și a riscului de boli cardiovasculare.