Rezultate impresionante cu un medicament țintit într-o tumoră cerebrală rară

Potrivit Dr. Jaishri Blakeley, profesor de neurologie la Universitatea Johns Hopkins, rezultatele a trei mici studii de terapie țintită pentru tumori cerebrale rare sunt foarte semnificative.

Deși majoritatea pacienților nu au mutații care pot fi țintite, „merită efectuate testele genetice moleculare”, a spus Blakeley și a adăugat: „Cred că este corect să spunem că medicina de precizie este, în sfârșit, aici cu întreaga sa forță pentru neuro-oncologie.”

Un început promițător

Într-un studiu, 15 dintre cei 16 pacienți (94%) erau nou diagnosticați și aveau tumori netratate cu mutații BRAF V600E, de tip craniofaringiom papilar (PCP).

Ce este craniofaringiomul?

Craniofaringiomul este o tumoră cu creștere lentă care provine din resturile pungii Rathke. Reprezintă 3% dintre toate tumorile cerebrale. Este cea mai frecventă tumoră supraselară la copii (54%), iar la adulți

este a doua ca frecvență. Prezintă o distribuție bimodală a vârstei, cu două vârfuri, între 5-10 ani și în jurul vârstei de 60 de ani.

În literatură sunt descrise două tipuri de craniofaringiom. Tipul întâlnit în copilărie: modificările chistice și calcificările sunt frecvente și se observă un tipar microscopic adamantinomatos. Tipul adult: are, de obicei, o evoluție favorabilă, fără calcificări și formare de chisturi; microscopic se observă epiteliu scuamos papilar.

Presiunea exercitată de tumoră asupra căilor vizuale anterioare produce diverse semne oculare. Cele mai frecvente sunt hemianopsia bitemporală sau cadranopsia inferioară și atrofia optică, prin compresia chiasmei.

Tratamentul craniofaringiomului pe baza testelor genetice

În primul studiu, la 15 dintre cei 16 pacienți (94%) cu craniofaringiom papilar fără tratament eficient a fost detectată mutația BRAF V600.

• După tratamentul cu inhibitorul BRAF vemurafenib plus inhibitorul MEK inclus pentru a reduce rezistența la vemurafenib, cobimetinib, la 14 pacienți (93%) tumora s-a micșorat cu 68–99%.
• Supraviețuirea fără progresie la 24 de luni a fost de 93%.

Această combinație a produs răspunsuri semnificative la toți pacienții care au primit cel puțin un ciclu de tratament.

Prof. Priscilla K, cercetătoarea care a prezentat studiul, a spus: „Studiul nostru arată că inhibitorii BRAF/MEK pot fi un instrument puternic în tratamentul craniofaringiomului papilar netratat anterior, cu potențialul de a evita morbiditatea asociată radiațiilor și operației.”

Într-un al doilea studiu, 33 de persoane aveau tumori pozitive pentru fuziuni ale genei TRK, un factor oncogenic cunoscut: un amestec de glioame de grad înalt și scăzut sau alte tumori ale sistemului nervos central (SNC); marea majoritate erau copii. După progresie sub alte tratamente sistemice, aceștia au primit inhibitorul TRK larotrectinib.

• La 24 de săptămâni, rata răspunsului obiectiv era de 30% și rata controlului bolii de 73%, iar timpul median până la cel mai bun răspuns era de 1,9 luni.
• Tumorile s-au micșorat la 82% dintre pacienții evaluabili.
• Supraviețuirea mediană fără progresie (fără agravare) era de 18,3 luni; supraviețuirea globală nu fusese atinsă.

Sebastian Perreault, profesor de neuroștiințe clinice la Universitatea Monteral și cercetătorul care a prezentat studiul, a spus: „Aceste rezultate susțin testarea fuziunilor genei TRK la toți pacienții cu tumori SNC, mai ales dacă nu există un factor cunoscut și în special la sugari.”

Un al treilea studiu a testat inhibitori ALK precum crizotinib într-o tumoră rară și aproape întotdeauna letală, cunoscută ca fiind bogată în mutații ALK, neuroblastomul, la 7 pacienți. Boala lor a rămas stabilă între 3,4 și 37,4 luni. Timpul median până la progresie era de 15,5 luni, iar supraviețuirea globală mediană de 46,5 luni.

Jessica Stiefel, specialistă în hematologie-oncologie pediatrică la Centrul Oncologic Memorial Sloan Kettering din New York și cercetătoarea care a prezentat studiul, a spus: „Inhibitorii ALK pot fi opțiuni de tratament bine tolerate, prelungind timpul până la progresie. Dezvoltarea rezistenței la un agent nu împiedică utilizarea altor agenți din aceeași clasă de medicamente. Inhibitorii ALK trebuie luați în considerare la tratarea pacienților cu acest diagnostic.”

O recomandare fermă

Datele reprezintă „vești excelente” pentru întregul grup de experți. Blakeley a spus că terapia țintită aplicată tumorii SNC potrivite poate oferi beneficii importante pentru controlul tumorii.

Totuși, testele genetice oncologice nu sunt ușor de organizat și necesită strategii pentru a pune în balanță utilizarea „resurselor valoroase precum timpul, banii și țesutul” cu beneficiile potențiale. Nici interpretarea rezultatelor testelor nu este ușoară.

Sunt luate în considerare și evenimentele adverse. Majoritatea participanților din studiul PCP au avut efecte adverse de grad 3-4. Trei pacienți din studiul inhibitorului ALK au fost nevoiți să întrerupă tratamentul din cauza evenimentelor adverse. Aproximativ 40% dintre cei din studiul larotrectinib aveau efecte adverse de grad 3 sau 4; nimeni nu a întrerupt tratamentul, dar au fost nevoiți să omită doze.

Pentru medicamentele oncologice țintite, când este identificată o mutație adecvată, „recomandarea fermă” a lui Blakeley este înscrierea pacienților într-un studiu clinic și utilizarea structurii deja existente pentru a asigura tratamentul, a gestiona pacienții și a evalua rezultatele.