6 dificultăți în depistarea precoce și tratamentul cancerului mamar

Tratamentele cancerului mamar au progresat mult în ultimii ani, reducând semnificativ mortalitatea. Totuși, incidența, care scăzuse la începutul anilor 2000, a crescut foarte ușor recent. Potrivit Statisticilor Mondiale ale Cancerului 2020, cu aproximativ 2,3 milioane de cazuri noi anual, cancerul mamar a depășit chiar cancerul pulmonar, devenind cel mai frecvent.

Dr. Angela DeMichale, liderul programului de cercetare a cancerului mamar de la Abramson Cancer Center, Universitatea Pennsylvania, a declarat în decembrie 2022, la Simpozionul de Cancer Mamar de la San Antonio, în sesiunea „Obstacole în tratamentul cancerului mamar” (obstacles in breast cancer treatment): „Vestea bună este că mortalitatea scade, dar rămâne ridicată. Mai avem un drum lung pentru a rezolva problema incidenței în creștere, la fel ca pe cea a numărului de decese”.

6 obstacole principale în cancerul mamar

Lucrând cu colegii pentru identificarea dificultăților esențiale și îmbunătățirea diagnosticului și tratamentului, dr. DeMichale a evidențiat șase obstacole:

1. Nevoia mai multor strategii de prevenire/diagnostic precoce
2. Utilizarea redusă a inteligenței artificiale
3. Utilizarea insuficientă a oncologiei de precizie, precum terapiile țintite
4. Nevoia de inovație în studiile clinice, la oameni
5. Înțelegerea incompletă a subtipurilor de cancer mamar
6. Nealinierea stimulentelor și finanțării pentru colaborare în cercetare, educație și prevenirea cancerului mamar

20 de medicamente noi numai în ultimii 10 ani

Din 2012, FDA, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente, a autorizat 20 de medicamente oncologice noi pentru cancerul mamar. Dacă dezvoltarea fiecăruia necesită circa 10-15 ani și 5-10 miliarde de dolari, aprobarea a 20 în 10 ani este remarcabilă.

Dr. Nadia Harbeck, director de cancer mamar la Spitalul Universitar LMU München, a spus că domeniul este într-un sens victima propriului succes. Odată cu îmbunătățirea tratamentelor și supraviețuirii, este mai greu să compari terapiile noi cu standardul și să demonstrezi beneficiul. Ghidurile se schimbă atât de rapid încât unele studii pot fi depășite la publicare, deoarece standardul s-a modificat.

Sunt necesare mai multe dovezi din practica reală, concepute pentru utilitate clinică; inteligența artificială poate ajuta.

Cancerul mamar ca grup de boli rare

Există mulți factori de risc, iar cancerul mamar este foarte eterogen. Într-un sens este un grup de boli rare, asemenea multor altor cancere principale.

Următorii biomarkeri trebuie evaluați separat în toate cancerele mamare:

• Receptori hormonali, estrogen și progesteron
• Status HER2 [1 pozitiv (+), 2 pozitiv (++), 3 pozitiv (+++)]
• Procent Ki67 (%)
• Grad, de la 1 la 3

În plus, pentru deciziile terapeutice în boala precoce sunt importante scorurile genetice de risc, iar în boala avansată, biomarkerii genetici precum mutația PIK3CA. Identificarea situațiilor ereditare, precum modificările BRCA1 și BRCA2 la cei cu istoric familial, este de asemenea esențială pentru estimarea evoluției și alegerea tratamentului.

Depistarea precoce a cancerului mamar prin biopsie lichidă

Analizele din sânge, salivă, urină și alte lichide corporale, numite împreună biopsii lichide, sunt testate intens pentru depistarea precoce a multor cancere. Există însă riscul ca diagnosticul precoce astfel obținut să expună la tratament intens persoanele cu tumori cu risc scăzut. Se preconizează că testele pot depista cancerul cu mult înaintea simptomelor.

Inteligența artificială va fi prezentă peste tot

Prof. Regina Barzilay, specialistă în utilizarea inteligenței artificiale în sănătate la Massachusetts Institute of Technology, spune că învățarea automată, una dintre principalele aplicații ale inteligenței artificiale, este rar folosită în cancerul mamar, deși se aplică în multe domenii. Poate analiza retrospectiv date despre biomarkeri și alți factori din studii clinice. Este utilizată în biochimia și analiza unicelulară a altor tumori, dar rareori în cancerul mamar.

„Învățarea automată nu este folosită mult în cancerul mamar.”

Un motiv poate fi lipsa interesului cercetătorilor. Altul este dificultatea partajării datelor cancerului mamar și a accesului pentru cercetătorii în inteligență artificială. „Investiția în date interoperabile este foarte importantă.”

Inteligența artificială poate identifica și modela factorii de risc, deslușind relații complexe precum cea dintre sarcină, alăptare și cancerul mamar. Sarcina reduce riscul bolii cu receptori hormonali pozitivi, dar nu are acest efect în boala cu receptori negativi și poate chiar fi asociată unei creșteri moderate a riscului.

O altă dificultate importantă este neutilizarea tehnologiilor „omics”, care măsoară tipare ample ale caracteristicilor biologice, precum modificări genetice sau expresie proteică. Aceasta se bazează pe tratarea cancerului mamar ca entitate separată de tumori din alte organe, precum plămânul sau pancreasul.

Dr. Fabrice André, oncolog la Gustave Roussy Cancer Center din Franța, a subliniat că biologia cancerului mamar se schimbă când metastazează. Tumorile trebuie definite atunci prin caracteristicile moleculare, nu prin organul de origine: oncologie personalizată pe baza geneticii tumorii.

Accesul la tratament pentru toți pacienții

Tratamentele noi și eficiente schimbă lucrurile numai dacă pacienții au acces. Rasismul și inegalitățile din sănătate reprezintă un obstacol în calea îmbunătățirii tratamentului.

Dr. Lori Pierce, specialistă în radioterapie oncologică la Universitatea Michigan din Ann Arbor, a comentat: „Trebuie să recunoaștem că există rasism în medicină. Atunci putem examina ce trebuie schimbat în practică. Putem privi mai larg și analiza avantajele unei populații față de alta.”

Dr. Pierce a subliniat și nevoia participării grupurilor subreprezentate la studii clinice. De exemplu, femeile de culoare, asiatice și hispanice au reprezentat proporții mici în studiile pentru șase medicamente: margetuximab (Margenza), sacituzumab govitecan (Trodelvy), tucatinib (Tukysa), trastuzumab deruxtecan (Enhertu), alpelisib (Piqray) și talazoparib (Talzenna). Trastuzumab deruxtecan, considerat conjugatul anticorp-medicament care vizează cel mai bine HER2, a fost studiat într-un grup cu 51% femei albe, 42% asiatice, 6% hispanice și 3% de culoare. Pentru sacituzumab govitecan, cunoscut ca progres major în cancerul mamar triplu negativ, un subtip agresiv care afectează multe femei de culoare, acestea au reprezentat doar 7% din participante. Pentru margetuximab, autorizat în boala HER2 pozitivă, proporțiile au fost 80% femei albe, 5% de culoare, 6% asiatice și 9% hispanice.

Patty Spears, reprezentanta pacienților în consiliul de cercetare al Universității North Carolina, spune că există percepția că minoritățile refuză studiile, dar aceasta nu este adevărată.

„Datele arată clar că pacienții de culoare, albi, asiatici sau de orice origine vor să participe în aceleași proporții. Trebuie să îi doriți în sistem și în studii.”

În Turcia există numeroase alte bariere pentru studiile clinice ample cu tratamente inovatoare. Principala este lipsa conștientizării importanței lor.