CUM REACȚIONEAZĂ SISTEMUL IMUNITAR la noul coronavirus (SARS-Cov-2)? Unde este problema?

Boala COVID-19 este provocată de SARS-CoV-2, un nou tip de coronavirus. Deși harta genetică a acestui virus a fost stabilită, relația sa cu sistemul imunitar prezintă încă necunoscute. Să examinăm, în lumina cercetărilor actuale, sistemul nostru imunitar și modul în care acesta reacționează la SARS-CoV-2.

Datorită cercetărilor efectuate până acum, avem informații clare despre etapele infecției cu noul coronavirus. Nu toate persoanele expuse la SARS-CoV-2 se infectează și nu toți pacienții infectați dezvoltă o boală respiratorie severă.

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern

Infecțiile cu SARS-CoV-2 evoluează în 3 etape:

Etapa 1: Fără simptome. Este etapa de incubație asimptomatică (fără manifestări). De obicei, virusul nu poate fi detectat în această etapă. Persoanele aflate aici sunt „purtători silențioși”. Infecția virală poate fi controlată cu ușurință.

Etapa 2: Simptome ușoare-moderate. Încep să apară simptomele (manifestările), iar virusul poate fi detectat. În această etapă nu există simptome severe.

Etapa 3: Simptome severe, internare în spital. Încărcătura virală este foarte mare. Apar infecții respiratorii severe. Aproximativ 20% dintre persoanele infectate trec în etapa a 3-a și necesită internare. Apare pericolul pentru viață.

Din perspectiva prevenției, persoanele aflate în etapa 1 au cel mai important rol în răspândirea virusului. Ele răspândesc virusul fără să știe. Primele exemple ale acestei situații au fost observate în țări precum Germania și Italia.

În analizele care au inclus 1000 de pacienți din Wuhan, China, punctul de pornire al epidemiei, s-a constatat că doar aproximativ 20% dintre cazuri au trecut în etapa a 3-a a bolii. Totodată, s-a observat că pacienții de peste 65 de ani prezintă un risc ridicat de progresie către etapa severă.

Una dintre cele mai importante întrebări fără răspuns este de ce unele persoane dezvoltă boală severă, iar altele nu

În mod evident, cunoștințele actuale despre sistemul imunitar nu pot explica în mod clar aceste diferențe în distribuția bolii.

Răspunsul imun la infecția cu SARS-COV-2 are două etape:

În figura de mai sus este descris răspunsul în două etape al sistemului imunitar la SARS-CoV-2. După perioada de incubație, SARS-CoV-2 provoacă simptome care nu sunt severe și apare un răspuns imun. Eliminarea cu succes a infecției depinde de starea de sănătate a pacientului și de haplotipurile HLA. Dacă starea generală a pacientului nu este bună, boala progresează către etapa severă. În această situație apare un răspuns inflamator care afectează grav plămânii. În această etapă poate fi blocată funcția enzimelor care sintetizează acidul hialuronic (HA) sau pot fi utilizate medicamente care elimină molecula de acid hialuronic. Tratamentul cu celule stem mezenchimale poate bloca inflamația și poate permite repararea țesuturilor.

Notă: În prima etapă a COVID-19 este importantă creșterea activității sistemului imunitar. În a doua etapă, suprimarea activării excesive a sistemului imunitar și a inflamației are o importanță vitală.

1. În etapele de incubație și fără manifestări severe, este necesar un răspuns imun adaptativ specific virusului. De aceea, la pacienții aflați în această etapă pot fi utilizate tratamente cu anticorpi sau interferon care activează sistemul imunitar. Așadar, dacă sistemul imunitar poate dezvolta precoce anticorpi împotriva virusului, acesta este un lucru bun; dacă nu poate, infecția progresează. Totuși, trebuie subliniat că dezvoltarea unui sistem imunitar eficient depinde de starea generală de sănătate și de structura genetică a persoanei. Structura genetică influențează formarea răspunsului imun la agenții patogeni. Dacă există o tulburare ereditară a sistemului imunitar, virusul se răspândește rapid, iar numărul țesuturilor lezate crește. Aceasta se observă în special în organe precum rinichii și intestinele, unde ACE2, receptorul pe care virusul îl folosește pentru a pătrunde în celulă, are o activitate ridicată. Celulele lezate cresc inflamația.
2. Inflamația pulmonară din etapa severă este cauza bolilor respiratorii observate. Unii pacienți vindecați de noul coronavirus pot purta virusul după externare și chiar se pot reinfecta, deși în prezent acest lucru este foarte rar. Aceasta sugerează că sistemul imunitar întâmpină dificultăți în eliminarea completă a virusului și că vaccinul nu va funcționa la aceste persoane. De aceea, persoanelor care depășesc boala în etapele precoce trebuie să li se monitorizeze, alături de testele pentru virus, și răspunsul celulelor T. Locusurile antigenice ale complexului major de histocompatibilitate (HLA), care funcționează ca o carte de identitate a celulelor, au un rol important în susceptibilitatea genetică la bolile contagioase. HLA permite activarea celulelor T prin legarea proteinelor virale. Susceptibilitatea la diverse boli contagioase, precum tuberculoza, lepra, HIV, hepatita B și gripa, este asociată anumitor haplotipuri HLA. Prin urmare, diferite haplotipuri HLA sunt asociate unor susceptibilități diferite la boli. Pentru celulele imunitare prezentatoare de antigen, prezența moleculelor HLA capabile să lege peptidele/antigenele virusului SARS-CoV-2 pe suprafața celulelor normale pare avantajoasă. Identificarea haplotipurilor HLA este foarte importantă pentru a înțelege răspunsurile imune ale persoanelor.

Astfel:

• Starea clinică a persoanelor este evaluată corect. Planificarea tratamentului este realizată mai corect.
• Strategiile de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 în populația generală sunt planificate corect.

Sindromul de eliberare a citokinelor afectează pacienții aflați în etapa severă. Acest sindrom duce la leziuni ale organelor ca urmare a activării excesive a sistemului imunitar. Împotriva sindromului de eliberare a citokinelor pot fi utilizate tratamente care blochează citokine precum IL-1 și TNF. Trebuie subliniat că aceste abordări sunt încă în studiile clinice pentru COVID-19 testate.

Leziunile pulmonare reprezintă unul dintre cele mai importante obstacole în recuperarea pacienților aflați în etapa severă. Celulele stem mezenchimale încearcă să repare țesutul pulmonar lezat prin producerea unor factori de creștere. Celulele mezenchimale sunt folosite în tratamentul cu celule stem, care este încă testat în studii clinice. Răspunsul imun excesiv la coronavirus provoacă leziuni tisulare și duce la sindroame de detresă respiratorie acută (ARDS). În acest sindrom, inflamația pulmonară se dezvoltă rapid și se soldează cu deces în aproape 50% dintre cazuri. Simptomele pacienților cu ARDS constau în respirații scurte, dificile și rapide. Pacienții cu forme severe internați la terapie intensivă necesită, de obicei, ventilație mecanică, iar cei care nu pot respira pot avea nevoie de oxigenare extracorporală cu membrană (ECMO) pentru susținerea vieții. Tomografia computerizată (CT) a plămânilor a evidențiat pete albe caracteristice numite „sticlă mată”, cu lichid în plămâni. Autopsii recente au confirmat că plămânii s-au transformat într-o substanță limpede, gelatinoasă, foarte asemănătoare plămânilor umezi ai persoanelor înecate. Deși natura acestui aspect de gel limpede nu a fost încă stabilită, acidul hialuronic (HA) este asociat cu ARDS. Nivelurile citokinelor inflamatorii (IL-1, TNF) sunt crescute în plămânii pacienților cu COVID-19, iar aceste citokine cresc producția de acid hialuronic în endoteliul CD31 +, în celulele epiteliale alveolare pulmonare și în fibroblaste. Prin urmare, reducerea nivelului HA sau inhibarea (suprimarea) producției sale oferă o mare speranță pentru a-i ajuta pe pacienții cu COVID-19 să respire.

Trebuie subliniat că există puține cercetări despre felul în care coronavirusul afectează sistemul imunitar. O condiție de bază pentru dezvoltarea vaccinurilor eficiente este elucidarea clară a modului în care virusul influențează sistemul imunitar.

*

- TOATE ARTICOLELE NOASTRE DESPRE CORONAVIRUS -

*

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern