Istoria surprinzătoare, cauzele și importanța cancerului gastric

Cancerul gastric este un tip de cancer care se poate dezvolta din orice regiune a stomacului, unul dintre organele sistemului digestiv. Prima descriere a cancerului gastric a fost găsită în Enciclopedia medicală a lui Ibn Sina, însă până la mijlocul secolului al 19. cancerul gastric nu era bine cunoscut. Misterul istoric din spatele morții celebrului împărat francez Napoleon Bonaparte din 1821 nu avea să fie elucidat până în 1835, când J. Cruveilhier a descris ulcerele gastrice benigne și maligne.

Napoleon Bonaparte suferea de o durere abdominală de origine necunoscută… După înfrângerea de la Waterloo, împăratul francez este exilat pe Sfânta Elena, o mică insulă din Oceanul Atlantic. Cu 2 ani înainte de moarte încep episoade repetate de febră, dureri abdominale, sughiț persistent și vărsături. Se încearcă tratarea sa cu cantități mari de tartru emetic (tartrat de potasiu și antimoniu) și calomel cu efect laxativ (un mineral cu mercur cunoscut și ca sublimat dulce). Simptomele se agravează treptat; varsă aproape zilnic, are episoade intermitente de constipație, diaree și febră, durerea abdominală devine mai intensă și mai prelungită, iar oboseala sa crește progresiv. La 27 aprilie 1821 varsă material de culoarea zațului de cafea, după care starea sa se agravează rapid. Înainte de deces îi lasă medicului următoarea dorință: „…Vă cer să îmi deschideți corpul pentru a-mi examina stomacul și să întocmiți un raport detaliat care să îi fie înmânat fiului meu.” Bonaparte știa că tatăl său și unele rude își pierduseră viața din cauza bolilor de stomac și era îngrijorat pentru fiul său. Astăzi se știe că numai aproximativ %10 dintre cancerele gastrice sunt asociate predispoziției familiale. La 2 mai, după reapariția vărsăturilor, i se administrează calomel laxativ; după 5 ore, în urma unor mișcări intestinale intense și a unui scaun de culoarea gudronului, împăratul dezvoltă colaps circulator (scăderea bruscă a circulației sângelui), transpirații abundente și puls rapid. După 2 zile își pierde viața.

Cancerul gastric reprezintă aproximativ %10 dintre cancerele întâlnite în lume. Totodată, ocupă locul al 2. la mortalitatea prin cancer, după cancerul pulmonar, și aproximativ 700.000 de mii de persoane își pierd anual viața din cauza acestei boli. Frecvența sa variază în funcție de obiceiurile alimentare. În America apar anual 5 cazuri noi de cancer gastric la fiecare sută de mii de persoane, în timp ce în Japonia rata depășește 60 la suta de mii. Japonia și Coreea de Sud sunt cele 2 țări cu cea mai mare frecvență a cancerului gastric. În ultimii 20 de ani frecvența sa scade. Cauzele sunt consumul crescut de legume și fructe proaspete, condițiile mai sigure de păstrare a alimentelor (frigider în locul conservării prin sărare și afumare) și reducerea infecției cu Helicobacter pylori. Potrivit datelor din țara noastră pentru 2010, între tipurile de cancer, frecvența la bărbați este %16,2, iar la femei %8.1. Și în lume, la fel ca în țara noastră, este de 2 ori mai frecvent la bărbați decât la femei. În plus, frecvența cancerului gastric crește odată cu vârsta.

Cancerul gastric poate să nu dea niciun simptom la început, însă arsurile și durerea în partea superioară a abdomenului, greața și pierderea poftei de mâncare sunt semne și simptome care pot apărea precoce. Pe măsură ce boala avansează, se așteaptă scădere în greutate, dificultăți la înghițire, vărsături și anemie prin deficit de fier . Boala poate determina, din stomac către alte regiuni ale corpului, în special ficat, plămâni, oase și ganglionii limfatici intraabdominali, metastaze în aceste zone.

Tumorile care pornesc din stomac provin în proporție de %95 din epiteliul glandular și sunt numite adenocarcinoame . Alte tumori gastrice maligne rare sunt limfomul gastric și tumorile stromale gastrointestinale. În acest articol, cancerul gastric și adenocarcinomul gastric sunt utilizate ca sinonime.

Care sunt cauzele cancerului gastric?

Cele mai frecvente 3 cauze care duc la apariția cancerului gastric sunt infecția cu Helicobacter pilori (H. pilori), fumatul și consumul alimentelor conservate în saramură (murate, sărate, afumate). Dieta mediteraneeană, la fel ca renunțarea la fumat , reduce riscul de cancer gastric.

În graficul de mai sus puteți vedea relația dintre aportul de sare și cancerul gastric. Pe măsură ce aportul de sare crește, mortalitatea prin cancer gastric crește (în dreapta). Cea mai importantă cauză a cancerului gastric este infecția cu bacteria numită Helicobacter pilori. Se știe că aportul ridicat de sare facilitează instalarea Helicobacter pilori în stomac și poate agrava infecția.

H. pilori, este principala cauză a ulcerului și cancerului gastric. Costul ulcerului gastric și al afecțiunilor asociate este de aproximativ 6 miliarde de dolari anual numai în America. H. pilori este o bacterie care se instalează în diverse zone ale stomacului și duodenului. Producând o infecție cronică în locul unde se instalează, poate duce la apariția ulcerului și cancerului. Este foarte răspândită în populație: peste % 50 dintre oamenii din lume poartă H. pilori în tractul gastrointestinal superior. Totuși, la peste % 80 dintre persoanele infectate cu H. pilori nu se observă niciun simptom de boală. Identificarea persoanelor la care boala va da simptome este unul dintre subiectele cele mai cercetate. O serie de factori ai gazdei și factori privind capacitatea bacteriei de a provoca boala acționează împreună pentru identificarea indivizilor cu cel mai mare risc de îmbolnăvire. Aceștia sunt modificări ale genelor gazdei responsabile de coordonarea răspunsului imun și produși bacterieni. Infecția cu H. pilori are tendința să scadă în țările dezvoltate.

Helicobacter pilori a fost descoperită relativ târziu față de alte microorganisme, în 1982. Descoperirea oamenilor de știință Barry Marshall și Robin Warren este considerată una dintre cele mai importante ale secolului și le-a adus Premiul Nobel pentru Medicină în 2005. Înainte de aceasta se considera că fumatul, alcoolul, cofeina, băuturile acidulate, alimentele condimentate și stresul provoacă ulcer. Tratamentele vechi reduceau simptomele, însă nu constituiau o soluție permanentă deoarece nu eliminau infecția. Astăzi, H. pilori poate fi tratată printr-o combinație de antibiotice adecvate și medicamente care suprimă aciditatea gastrică.

Printre cauzele infecției cu H. pilori se pot enumera sursele de apă necurate, condițiile socioeconomice precare, mediul familial aglomerat și infectarea părinților cu această bacterie. Infecția cu H. pilori are tendința să scadă în țările dezvoltate. Studiile din ultimii ani s-au concentrat asupra transmiterii H. pilori prin apă necurată, prin formarea unui biofilm. Biofilmul este o comunitate de microorganisme ale cărei celule aderă unele la altele sau la suprafața pe care se află.

Ca informație mai nouă, în ultimii ani, pe lângă H. pilori, și virusul numit Ebstein-Barr (EBV) a fost asociat cancerului gastric. Se consideră că EBV este responsabil de aproximativ %10 dintre toate cancerele gastrice.

Subiect asociat:

- Cancerul gastric: simptome, stadii și tratament