Legătura dintre gluten și cancer – ar trebui să evit glutenul?

Pe toate raioanele magazinelor, numeroase alimente, de la cereale și unt de arahide până la paste, supe și alte produse, au etichete fără gluten . În multe magazine există chiar secțiuni fără gluten. Totuși, nu presupuneți că alimentele fără gluten sunt întotdeauna mai bune pentru dumneavoastră.

Ce este glutenul?

Glutenul este o proteină prezentă în grâu, secară și orz.

Ajută aluatul să crească, împiedică sfărâmarea pâinii, îi conferă elasticitate la mestecare și îi îmbunătățește gustul. Este adăugat frecvent în alte alimente, precum prăjituri, cereale crocante și paste, pentru a le îngroșa consistența.

Ar trebui să evit consumul de gluten?

Majoritatea oamenilor pot consuma gluten. Dacă nu aveți un motiv medical real pentru a-l evita, pentru o alimentație echilibrată puteți alege dintr-o mare varietate de alimente.

Totuși, unele persoane, precum cele cu boală celiacă dovedită, trebuie să evite glutenul. La ele, glutenul poate afecta intestinul. Potrivit cercetărilor, boala celiacă afectează %1 sau mai puțin din populație.

Alergie / sensibilitate / intoleranță la gluten sau afecțiunea cutanată dermatită herpetiformă sunt alte situații în care evitarea glutenului poate fi benefică. O dietă fără gluten poate ajuta și unele persoane cu sindrom de intestin iritabil (IBS), tulburarea neurologică ataxie glutenică, diabet de tip 1 și enteropatie asociată cu HIV .

EFECTUL NOCEBO – este exagerată alergia la gluten?

Placebo este un efect despre care a auzit toată lumea. Efectul placebo reprezintă apariția unor efecte favorabile legate de situația testată atunci când unei persoane i se administrează un comprimat care arată ca un medicament, dar nu conține substanță activă. Nocebo este un concept asemănător efectului placebo, însă mai puțin cunoscut. Efectul nocebo înseamnă că așteptările negative ale unei persoane în legătură cu o situație o influențează nefavorabil.

Recent, multe persoane care prezintă gaze, balonare și scaune neregulate încearcă să își controleze simptomele prin eliminarea mai multor grupe de alimente. Două exemple cunoscute sunt lactoza și glutenul. De exemplu, se consideră că și o persoană cu intoleranță la lactoză poate tolera până la 12 grame de lactoză pe zi.

Într-un studiu despre efectul nocebo asociat lactozei, s-a observat că aproape jumătate dintre participanții fără intoleranță reală la lactoză prezentau, după consumul produselor lactate, reacții ca și cum ar fi avut intoleranță la lactoză . S-a considerat că motivul era efectul nocebo, adică influența nefavorabilă a așteptărilor negative.

Așadar, convingerea că o persoană are intoleranță, sensibilitate sau alergie la un aliment și crearea unei asemenea așteptări pot provoca reacții asemănătoare intoleranței, chiar dacă aceasta nu există în realitate.

Conținutul pseudoștiințific , distribuit ca și cum ar fi științific, ne-a adus într-o perioadă în care se creează impresia că toată lumea are intoleranță la lactoză, gluten și multe altele. Dacă ați consumat ani întregi lapte sau produse cu gluten fără probleme, dar observați brusc reacții după informațiile manipulatoare circulate recent pe internet sau la televizor, ar putea fi util să vă amintiți de efectul nocebo și să luați în considerare această posibilitate.

Studii științifice despre legătura dintre gluten și cancer

Studiile realizate până în prezent nu au identificat o legătură clară între gluten și riscul de cancer. Totuși, există cercetări care indică un risc crescut de cancer intestinal la persoanele cu boală celiacă sau intoleranță reală la gluten.

Studiile pe această temă:

• În 2007 au fost analizate frecvența cancerului și cauzele de deces la persoane cu boală celiacă sau intoleranță la gluten din Irlanda de Nord. Cercetarea, realizată cu 13 mii de participanți, a arătat o mortalitate crescută la persoanele cu boală celiacă sau intoleranță la gluten. Situația a continuat timp de 1 an sau mai mult după diagnostic. Interesant însă, cancerul mamar a fost semnificativ mai rar la persoanele cu intoleranță la gluten [sursa 1]. Cercetătorii au sugerat că riscul redus de cancer mamar la femei ar putea fi mediat de sistemul imunitar .
• Într-un studiu din 2012, cu 28 de mii de pacienți cu boală celiacă, 12.860 de pacienți cu inflamație și 3705 pacienți cu boală celiacă latentă, riscul cancerelor gastrointestinale a crescut în primul interval de 1 an după diagnostic în toate cele trei grupuri, dar ulterior nu a fost observată nicio creștere a riscului.

Cele două cercetări au găsit rezultate contradictorii. Totuși, intoleranța la gluten a fost definită diferit în cele două studii. Întrebările despre intoleranța la gluten și riscul de cancer nu au fost încă lămurite.

Alimentele fără gluten sunt mai sănătoase?

Faptul că un produs nu conține gluten nu înseamnă automat că este mai sănătos. Unele alimente fără gluten pot avea mai multe grăsimi, zahăr și calorii totale și mai puține fibre și vitamine decât versiunile obișnuite. În țările dezvoltate, majoritatea produselor din grâu sunt îmbogățite cu vitamine precum folatul, tiamina, riboflavina și niacina. Alimentele preparate din făinuri fără gluten nu sunt.

În concluzie,

nu există date științifice clare privind legătura dintre gluten și cancer. Persoanele cu sensibilitate reală la gluten trebuie, desigur, să reducă aportul. Totuși, este util să ținem minte că această situație este foarte rară în populație, că intoleranța la gluten este exagerată în prezent și că și convingerile negative pe această temă pot avea efecte nefavorabile. Persoanele cu o problemă medicală care impune evitarea glutenului trebuie să citească etichetele alimentelor pentru a identifica opțiunile cele mai nutritive. Cerealele integrale fără gluten, precum quinoa, hrișca, tefful, meiul, porumbul și orezul, sunt surse naturale bune de folat, tiamină, riboflavină, niacină și fier și conțin proteine și fibre.