O nouă celulă imunitară descoperită întâmplător, care ucide majoritatea tipurilor de celule canceroase

În acest articol
Un nou tip de celulă a sistemului imunitar, care ucide majoritatea cancerelor, a fost descoperit într-o constatare ce poate anunța un progres terapeutic major. Studiul a fost publicat la 20 ianuarie 2020 în Nature Immulogy.
Cercetătorii de la Universitatea Cardiff din Marea Britanie au găsit un tip complet nou de celulă T în timp ce căutau celule imunitare care combat bacteriile în probe de la o bancă de sânge din Țara Galilor.
Noua celulă ignoră celulele sănătoase, dar se atașează majorității cancerelor umane ca un cârlig, purtând un receptor neidentificat anterior.
În laborator, celulele dotate cu noul receptor au ucis cancere de plămân, piele, sânge, colon, sân, os, prostată, ovar, rinichi și col uterin.
Autorul principal, profesorul Andrew Sewell de la Facultatea de Medicină Cardiff, specialist în celule T, a spus că găsirea unei celule cu proprietăți anticancerigene puternice, care ridică posibilitatea unei terapii universale, este „un eveniment major”.
„Este o descoperire întâmplătoare; nimeni nu știa că există această celulă” , a spus prof. Sewell.
„Descoperirea crește posibilitatea unui tratament al cancerului «potrivit tuturor» (one size fit all), un singur tip de celulă T eficient în multe cancere. Nimeni nu credea înainte că este posibil.”
Descoperirea ridică întrebarea: „Au unele persoane imunitate naturală împotriva cancerului prin sistemul imunitar?” Autorii subliniază că acest lucru ar putea fi posibil foarte rar. Poate că acest receptor rar al celulelor T lipsește sau nu este activ la mulți oameni.
Există deja imunoterapii care modifică celulele imunitare pentru a combate anumite cancere (precum terapia cu celule CAR-T ), dar sunt utile acum doar pentru unele forme de leucemie-limfom și rămân slabe pentru tumorile solide (de organe), care reprezintă majoritatea cancerelor.
Tratamentele numite CAR-T și TCR-T (T Cell Reseptor) presupun prelevarea celulelor imunitare ale pacientului și modificarea lor pentru a se fixa pe moleculele de pe suprafața celulelor canceroase.
Apoi celulele sunt multiplicate în milioane și reinjectate în circulația pacientului.
CAR-T este oferită acum pentru anumite leucemii și limfoame, dar nu funcționează în tumorile solide, majoritare. TCR-T poate funcționa în alte cancere, dar trebuie să se fixeze pe molecule HLA, care variază mult în populație.
În schimb, noua celulă T se leagă de MR1 , o moleculă de pe celulele canceroase care nu variază între oameni. De aceea, celulele nou descoperite au fost numite celule MR1T.
Aceasta înseamnă nu doar că tratamentul ar putea funcționa în majoritatea cancerelor, ci și că ar crește posibilitatea unor „bănci de celule imunitare” speciale pentru tratamentul cancerului.
Când cercetătorii au injectat noile celule la șoareci purtători de cancer uman și cu sistem imunitar uman, rezultatele eliminării cancerului au fost „încurajatoare”.
Au arătat și că celulele T ale pacienților cu cancer de piele, modificate să exprime noul receptor, puteau distruge nu doar cancerul propriu, ci și celulele canceroase ale altor pacienți în laborator.
Prof. Sewell a spus că o echipă bună dezvoltă acum potențiala terapie și progresul poate fi rapid. Echipa a spus că la pacienții terminali, studiile clinice pe oameni ar putea începe până în noiembrie 2020, dacă tratamentul trece mai multe teste de siguranță în laborator.
Profesorul Oliver Ottmann, șeful hematologiei la Cardiff, care aplică CAR-T, a declarat: „Acest nou tip de terapie cu celule T are potențial enorm de a depăși limitările actuale ale CAR-T. Țintește mai mult decât câteva tipuri de cancer.”
Concluzie
A fost descoperită o celulă T nouă. Nu este prezentă la toată lumea, este foarte rară și reacționează rapid în majoritatea cancerelor în testele preclinice (laborator-animale), ceea ce este neașteptat. Descoperirea este parțial întâmplătoare, făcută căutând celule T antibacteriene în sânge de la o bancă din Țara Galilor. Poate depăși terapiile CAR-T, considerate vârful imunoterapiei celulare, iar dacă totul merge bine, studiile umane par să poată începe la sfârșitul lui 2020. Sunt necesare alte studii pentru a înțelege mai clar cum recunosc și ucid cancerul, fără răspuns la celulele normale sănătoase.
Surse
Genome-wide CRISPR–Cas9 screening reveals ubiquitous T cell cancer targeting via the monomorphic MHC class I-related protein MR1.
Nature Immunology, 20 Jan 2020.
Ți-a fost util acest articol?
Feedbackul tău ne ajută să îmbunătățim conținutul.





Comentariile cititorilor
Împărtășește comentariul tău
Numele și comentariul dumneavoastră sunt publicate numai după aprobarea administratorului. Adresa de e-mail nu este afișată niciodată vizitatorilor.
Fii primul care comentează.