Care sunt cauzele cancerului vezical? Rezultatele unei cercetări din 2023

Cancerul vezical a făcut obiectul unor studii recente care au confirmat cauzele cunoscute și au identificat noi factori de risc, precum consumul de opiu, dezechilibrul microbiomului, activitatea de pompier și gazele de eșapament ale motoarelor diesel. Aceste informații au fost prezentate într-o nouă analiză publicată în European Urology la 15 mai 2023.

Dr. Ibrahim Jubber, de la Universitatea din Sheffield, Regatul Unit, și colegii săi au analizat sistematic 349 de studii publicate în perioada 2018-2022.

Această amplă analiză sistematică a arătat că, pentru cancerul vezical, fumatul și expunerea profesională la carcinogeni chimici reprezintă cei mai importanți factori de risc.

Studiile sugerează și alți factori de risc: anumite caracteristici ale alimentației, dezechilibrul microbiomului, interacțiunile dintre gene și factorii de mediu, expunerea la emisii diesel și radioterapia pelvină administrată anterior din alte motive.

Fumatul

După cum arată cercetătorii, consumul produselor din tutun rămâne responsabil pentru jumătate dintre cazurile de cancer vezical. Riscul crește odată cu intensitatea și durata fumatului și scade după renunțarea la fumat.

S-a observat că inclusiv consumul minim de țigări sau opiu crește semnificativ riscul de cancer vezical, de aproximativ 2,9 ori. Unele cercetări susțin și că vaporii țigărilor electronice conțin componente carcinogene. Pentru o concluzie definitivă ar putea fi însă necesară observarea efectelor utilizării lor timp de 20-30 de ani. Cercetările privind consumul de canabis oferă rezultate contradictorii.

Expunerea profesională la carcinogeni

În țările industrializate, expunerile chimice de la locul de muncă ocupă locul al doilea ca frecvență între factorii de risc ai cancerului vezical. Printre profesiile cu expunere potențială la diferite substanțe carcinogene se numără pompierii, vopsitorii, lucrătorii din curățătoriile chimice, industria auto, saloanele de coafură și industriile aluminiului, metalelor, cauciucului, textilelor, tiparului și vopselelor.

Gazele rezultate din procesele industriale și ardere conțin acetaldehidă, formaldehidă, dioxid de sulf, benzen, toluen și etilbenzen. Alți posibili carcinogeni profesionali includ cărbunele, funinginea, benzidina, 4-aminobifenilul, orto-toluidina, 2-naftilamina, 4-cloro-orto-toluidina, 2-mercaptobenzotiazolul și tetracloroetilena.

Alimentația și exercițiul fizic

O dietă occidentală bazată pe fast-food, prăjeli și alimente rafinate/procesate este asociată cu un risc crescut de cancer vezical, în timp ce dieta mediteraneeană este asociată cu reducerea riscului. Consumul ridicat de legume, fructe și cereale și exercițiul fizic moderat sau intens pot reduce riscul. Consumul mare de carne și alcool și nivelurile scăzute de vitamina D îl pot crește.

Carcinogeni din mediu

Expunerea ridicată la arsenicul din apa potabilă, la emisiile diesel și la poluarea aerului exterior poate crește probabilitatea de cancer vezical.

Detoxificarea este un proces vital prin care organismul neutralizează substanțele nocive, în acest caz carcinogenii, adică substanțele care provoacă cancer. Unii factori genetici pot însă afecta procesul și pot cauza probleme de sănătate. În special, anumite variații genetice (genotipuri) pot perturba detoxificarea. Carcinogenii pot astfel produce mai multe leziuni în organism, crescând riscul de cancer vezical. De exemplu, dacă aceste variații genetice încetinesc sau opresc detoxificarea, carcinogenii pot rămâne mai mult timp în organism și pot determina apariția cancerului. Prin urmare, persoanele cu asemenea variații pot avea un risc mai mare de cancer vezical atunci când sunt expuse la carcinogeni. 

Microbiomul

Microbiomul reprezintă comunitatea de bilioane de bacterii, virusuri și alte microorganisme care trăiesc în corpul uman. Acestea îndeplinesc numeroase funcții importante pentru sănătate: susțin imunitatea, descompun nutrienții și chiar ne protejează de boli. Dezechilibrul dintre microorganisme poate însă provoca probleme de sănătate. Aici intervine legătura dintre microbiomul urinar și cancerul vezical.

Echilibrul microbiomului urinar poate influența dezvoltarea cancerului vezical. Infecția cu anumiți paraziți, precum Schistosoma haematobium, este asociată cu riscul acestei boli. În plus, bacterii precum Pseudomonas, Micrococcus și Acinetobacter pot transforma hidrocarburile aromatice policiclice, substanțe care pot provoca apariția cancerului, în metaboliți carcinogeni. În schimb, prezența abundentă a unor bacterii precum Lactobacillus poate reduce riscul și proteja sănătatea vezicii. Prin urmare, gestionarea atentă și menținerea echilibrului microbiomului urinar ar putea reprezenta o strategie importantă pentru reducerea riscului.

Alte cercetări arată că un microbiom intestinal sănătos reduce riscul de cancer vezical. Pacienții cu un enterotip dominat de Bacteroides aveau o probabilitate mai mare de cancer vezical agresiv decât cei cu un enterotip dominat de Prevotella.

Infecția tractului urinar

La pacienții cu vezică neurogenă, utilizarea cronică a cateterului și infecțiile urinare recurente pot provoca inflamația tractului urinar. Aceasta ar putea fi un factor important în dezvoltarea cancerului vezical. Unele cercetări sugerează și că afecțiuni precum calculii urinari, diverticulii vezicali (mici proeminențe ale peretelui vezicii) și hiperplazia benignă de prostată (mărirea necanceroasă a prostatei) pot provoca această boală. Toate pot duce la acumularea urinei în vezică sau la iritarea pereților săi. Prin lezarea celulelor și stimularea creșterii lor anormale, pot crea condiții pentru apariția cancerului vezical. De aceea, persoanele cu asemenea simptome trebuie să efectueze controale medicale regulate și să primească tratamentul potrivit atunci când este necesar.

Afecțiuni medicale

Mai multe cercetări ample au arătat că radioterapia externă și brahiterapia (iradierea din interior), folosite în tratamentul cancerului de prostată, pot duce la apariția cancerului vezical. Există și date că radioterapia și chimioterapia pe bază de cisplatină, administrate pentru cancere ginecologice și cancer testicular non-seminomatos, cresc acest risc.

O serie de studii au asociat riscul de cancer vezical și cu obezitatea, sindromul metabolic, diabetul, hipertensiunea, hiperlipidemia, accidentul vascular cerebral, astmul, bolile autoimune, afecțiunile reumatologice și transplanturile de organe solide. Aceste studii sunt însă limitate, de regulă, de lipsa unor factori esențiali. Aceștia ar putea fi necesari pentru a stabili contribuția fiecărei afecțiuni la riscul de cancer vezical și efectul medicamentelor specifice folosite în tratament. Informațiile existente nu oferă, așadar, o imagine completă și certă, fiind necesare cercetări mai detaliate și mai cuprinzătoare.

Medicamentele

Potrivit Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), există „dovezi suficiente” privind legătura dintre cancerul vezical și ciclofosfamidă și clorafazină, două medicamente utilizate în tipuri diferite de afecțiuni. Datele sugerează că utilizarea lor îndelungată sau intensivă poate crește riscul. 

Cercetările preliminare sugerează și o posibilă legătură a riscului cu pioglitazona (un medicament pentru diabet), ranitidina (pentru probleme legate de aciditatea gastrică), levotiroxina (pentru substituția hormonilor tiroidieni) și blocanții receptorilor angiotensinei 2 (utilizați pentru hipertensiune și boli cardiace). Pentru confirmarea acestor asocieri sunt însă necesare cercetări suplimentare.

Legătura dintre riscul de cancer vezical și terapia de deprivare androgenică (folosită de obicei în cancerul de prostată) sau inhibitorii de 5-alfa reductază (utilizați în general pentru mărirea prostatei) este mai incertă. Numeroase cercetări au constatat că aceste tratamente pot atât crește, cât și reduce riscul. Sunt necesare, prin urmare, studii suplimentare și mai riguroase pentru a ajunge la o concluzie.