Ce putem face pentru a reduce riscul de AVC (atac cerebral) pe măsură ce îmbătrânim?

Ce este un accident vascular cerebral?

Accidentul vascular cerebral reprezintă întreruperea sau reducerea bruscă a fluxului de sânge către creier; în limbajul comun este cunoscut ca atac cerebral. În limbaj medical, este încadrat în categoria "evenimentelor cerebrovasculare". Deoarece creierul nu primește suficient oxigen și suficiente substanțe nutritive, celulele cerebrale sunt lezate. Chiar dacă situația revine la normal, leziunile produse în creier sunt greu de reversat. Cea mai importantă cauză a accidentelor vasculare cerebrale este acumularea în peretele vaselor a unor substanțe care limitează fluxul sanguin, proces numit ateroscleroză.

Ateroscleroza poate afecta orice vas de sânge din organism, inclusiv vasele inimii, creierului, brațelor, picioarelor și rinichilor. Lezează organul ale cărui vase sunt afectate. Pe măsură ce substanțe precum colesterolul, grăsimile și calciul se acumulează în interiorul vaselor, acestea se înfundă și apare accidentul vascular cerebral. Factorii de risc pentru ateroscleroză sunt:

• tensiune arterială crescută,
• colesterol crescut în sânge,
• fumat,
• diabet,
• obezitate,
• activitate fizică redusă și
• predispoziție familială

Dacă privim cu atenție, cei mai mulți dintre acești factori de risc (fumatul, obezitatea, activitatea fizică redusă și predispoziția familială) se numără și printre principalele cauze ale cancerului.

CUM AR TREBUI SĂ NE ALIMENTĂM pentru a reduce riscul de AVC la vârste înaintate?

Potrivit cercetărilor, cele mai utile modele alimentare pentru reducerea riscului de AVC sunt alimentația vegetariană și alimentația de tip mediteraneean.

Studiul Lyon Diet and Heart a analizat alimentația pacienților cu boală coronariană. Rezultatele au arătat că pe parcursul unei perioade de 46 de luni, dieta mediteraneeană a redus accidentele vasculare cerebrale și infarctele miocardice cu 60%. Totuși, gălbenușul de ou și carnea roșie, alimente bogate în grăsimi prezente în aceste diete, conțin o moleculă precursoare a aterosclerozei. De aceea, la persoanele care au urmat aceste două diete timp de 17,5 ani în medie, riscul cardiovascular a crescut din cauza consumului de ouă și de alimente bogate în grăsimi din dietă. Prin urmare, în special persoanele vârstnice trebuie să fie atente la consumul de gălbenuș și carne atunci când urmează aceste diete. Ca posibilă soluție, a fost cercetat beneficiul înlocuirii cărnii roșii cu carnea albă. În urma acestei schimbări, s-a observat că valoarea acestei molecule precursoare a aterosclerozei s-a redus la jumătate în 1 lună.

Ateroscleroza nu se dezvoltă numai în legătură cu alimentația. La unele persoane, moleculele precursoare ale aterosclerozei sunt crescute în sânge independent de dietă. Moleculele care au un rol în dezvoltarea aterosclerozei sunt eliminate din organism prin rinichi. Pe măsură ce îmbătrânim, rinichii funcționează mai lent. În această situație, moleculele precursoare ale aterosclerozei cresc și mai mult în sânge. De aceea, persoanele cu boli renale și cele de vârstă înaintată trebuie să consume cantități limitate de gălbenuș și carne roșie.

Este tensiunea arterială scăzută un lucru bun pentru toată lumea?

Potrivit Ghidului național de monitorizare și tratament al tensiunii arteriale al Societății Turce de Cardiologie, standardul de aur pentru măsurarea corectă a tensiunii este măsurarea intravasculară.

Pe lângă măsurarea intravasculară, tensiunea poate fi măsurată și cu tensiometre cu manșetă sau electronice, disponibile în casele noastre. Pentru măsurarea la domiciliu, tensiometrele cu manșetă oferă rezultate mai exacte. Totuși, persoanele care nu pot folosi aceste aparate sau care au dificultăți de auz pot utiliza tensiometre electronice. Exactitatea acestora trebuie verificată periodic prin comparație cu un tensiometru cu manșetă.

Factorii care ne influențează tensiunea arterială:

• Dacă suntem nemâncați sau sătui
• Activitățile fizice
• Fumatul
• Cafeaua

Înainte de măsurarea tensiunii, trebuie să fim atenți la următoarele:

• După ce ne așezăm cu spatele sprijinit, trebuie să ne asigurăm că brațul este la nivelul inimii și să nu vorbim în timpul măsurării.
• Dacă folosim un tensiometru cu manșetă, trebuie să ne asigurăm că dimensiunea manșetei este potrivită pentru circumferința brațului.
• Pentru a nu trece cu vederea o posibilă problemă, nu trebuie să ne bazăm pe o singură măsurare. Trebuie să măsurăm de cel puțin 2 ori, la un interval de timp, și să considerăm media acestora drept valoarea corectă.
• De asemenea, trebuie să măsurăm la cele 2 brațe și să considerăm valoarea mai mare drept cea corectă.
• Dacă se fac măsurări repetate, în cadrul monitorizării tensiunii pacientului, Societatea Turcă de Cardiologie afirmă că pot fi preferate măsurările la brațul drept.

Într-un studiu efectuat la pacienți cu tensiune scăzută, tensiunea acestora a fost măsurată cu un tensiometru și direct în interiorul vasului. La jumătate dintre acești pacienți, presiunea măsurată în vas a fost cu până la 30 mmHg mai mică decât cea măsurată cu tensiometrul. Presiunea sanguină din vasele creierului este întotdeauna mai mică decât cea din braț. La pacienții cu rigiditate arterială, probabilitatea unei măsurări greșite cu tensiometrul este mai mare. Atunci când la o persoană cu rigiditate arterială se constată tensiune scăzută la braț, trebuie luată în considerare posibilitatea ca tensiunea reală să fie și mai mică decât valoarea măsurată. De aceea, persoanelor vârstnice cu tensiune scăzută li se recomandă să se adreseze medicului pentru o evaluare intravasculară.

Este tratamentul hipolipemiant potrivit pentru pacienții foarte vârstnici?

Tratamentul hipolipemiant reduce cu certitudine riscul de AVC!

În studiul clinic numit SPARCL, rata accidentelor vasculare cerebrale la pacienții care luau medicamente hipolipemiante s-a redus cu 31%. Persoanele vârstnice au un risc de AVC mai mare decât cel obișnuit. Pe baza acestui studiu, putem spune că persoanele de vârstă înaintată ar trebui să primească un tratament hipolipemiant mai intens.

La vârste înaintate, medicamentele care subțiază sângele fac mai mult rău decât bine? 

Medicamentele care subțiază sângele sunt folosite pentru a preveni înfundarea vaselor la persoanele cu boală aterosclerotică. Deoarece riscul bolilor cardiace și vasculare crește odată cu vârsta, aceste medicamente puteau fi folosite preventiv chiar înainte de apariția bolii.

Studiile recente au ridicat îndoieli privind corectitudinea acestei practici. Riscul de sângerare crește pe măsură ce îmbătrânim. Deoarece aspirina, folosită pentru subțierea sângelui, crește și mai mult acest risc, utilizarea ei rămâne sub semnul întrebării. S-a observat și că pacienții nu obțineau un efect suficient de subțiere a sângelui cu warfarină. S-a arătat că anticoagulantele orale cu acțiune directă nu cresc riscul de sângerare și sunt mai eficiente decât warfarina. De aceea, se spune că utilizarea acestor medicamente ar putea fi mai eficientă.

Desigur, utilizarea acestor medicamente diferă de la un pacient la altul. De aceea, trebuie să urmăm întotdeauna recomandarea medicului.

Reduce vitamina B riscul de AVC prin scăderea nivelului homocisteinei?

Homocisteina este un factor care declanșează procesul de ateroscleroză ce duce la infarcte miocardice și accidente vasculare cerebrale. Deficitul de vitamine B crește nivelul homocisteinei în sânge. S-a arătat că vitaminele B reduc riscul de AVC prin scăderea homocisteinei și că pacienții cu risc ridicat beneficiază mai mult.

Stentul carotidian sau endarterectomia la vârste înaintate

Stentul este un material introdus în interiorul vaselor pentru a le menține deschise. Endarterectomia este operația prin care stratul acumulat, care ar putea înfunda vasul ulterior, este îndepărtat prin decapare.

Pacienții cu stenoză la nivelul carotidei au un risc crescut de infarct miocardic. Dacă îngustarea nu este severă, aceasta poate fi tratată cu medicamente administrate intensiv. Totuși, dacă situația este gravă și a ajuns să afecteze viața, aceste proceduri trebuie efectuate ca treaptă terapeutică superioară.

Concluzie și rezumat

Știm că riscul de AVC crește odată cu înaintarea în vârstă și că ateroscleroza este cauza cea mai frecventă.

De aceea, pentru a ne proteja de ateroscleroză:

• Trebuie să ne ajustăm obiceiurile de viață încă de timpuriu.
• Încă de la vârste tinere, trebuie să avem grijă să ne menținem valorile colesterolului și glicemiei, să nu fumăm sau să renunțăm dacă fumăm.
• Trebuie să acordăm importanță activității fizice și să nu uităm că lipsa mișcării este un factor de risc.
• Dacă avem boli cronice precum hipertensiunea și diabetul, trebuie să mergem regulat la controale medicale, deoarece acestea cresc riscul de ateroscleroză.
• Totodată, dacă ateroscleroza s-a dezvoltat deja, trebuie să respectăm planurile de tratament recomandate de medic. Astfel ne putem reduce riscul de AVC.