De ce apare mâncărimea anală? Este un semn de cancer anal?

Mâncărimea persistentă într-o zonă a corpului poate aduce inevitabil întrebarea „Am cancer?” despre cauză. Dar mâncărimea anală este un semn de cancer?

Poate avea multe cauze: iritație, hemoroizi, infecții și, uneori, cancer. Totuși, cancerul anal cu numeroase cauze este în general asimptomatic. Spre deosebire de prurit, sângerarea se numără frecvent printre primele semne.

Pentru stabilirea cauzei și tratamentul corect, pruritul persistent trebuie evaluat de un specialist.

Cancerul provoacă mâncărimea anală?

Foarte rar, cauza poate fi cancerul, al cărui prim semn este mai des sângerarea ușoară. Pruritul provine de obicei din hemoroizi, iritații sau infecții.

Cancerul anal este el însuși rar, reprezentând numai 2,5% dintre cancerele stomacului și intestinelor. Orice suspiciune justifică totuși prezentarea rapidă la specialist, care efectuează examinare fizică și teste pentru cauză.

Mai jos sunt ilustrate afecțiunile regiunii anale

Care sunt simptomele cancerului anal?

Poate fi asimptomatic: în general, din 10 cazuri, 2 nu au simptome. Manifestările posibile sunt:

• Sângerare rectală: Unul dintre cele mai frecvente semne, vizibilă anal sau ca urme pe scaun. Scaunul închis la culoare ori tare poate indica sângerare.
• Prurit rectal sau în jur: Are multe cauze. Cancerul anal este de obicei asimptomatic, deci în general nu este legat de mâncărimea anală.
• Masă sau senzație de plenitudine anală: Creșterea cancerului poate produce masă ori plenitudine, mai frecvente în stadiile avansate.
• Durere anală: Poate fi produsă de cancer, dar seamănă cu durerea altor afecțiuni.
• Schimbarea tranzitului și subțierea scaunului: Pot apărea în cancerul anal, dar sunt similare altor probleme intestinale.
• Secreții anale: Cancerul le poate provoca, dar seamănă cu secrețiile din alte afecțiuni.
• Pierderea controlului defecației: Cancerul anal poate îngreuna sau elimina controlul, însă simptomul seamănă cu cel al altor boli intestinale.
• Alte simptome, precum durere pelviană și slăbire: Pot apărea pe măsura progresiei cancerului anal.

Uneori, la examen se identifică, inghinal sau perianal, ganglioni limfatici măriți în aceste regiuni.

Tumorile anale pot fi asociate cu răspunsul inflamator la unele infecții, precum papilomavirusul uman (HPV) 16 și 18. Cei cu HPV anal au risc de cancer anal de 40 de ori mai mare decât normal. Și bărbații cu infecții virale genitale au risc mai mare.

Cancerul anal nu produce adesea simptome până în stadii avansate. Este greu de diferențiat de hemoroizi, deci consultul este cea mai bună cale pentru cei cu prurit.

Hemoroizi sau cancer anal?

Hemoroizii sunt structuri formate prin dilatarea și umflarea venelor hemoroidale din rectul terminal și canalul anal. Se pot inflama și umfla, fiind palpabili și producând de la disconfort minim la dureri severe. Sunt adesea confundați cu cancerul, dar, spre deosebire de acesta, sunt frecvenți și o cauză principală a sângerării și pruritului rectal. Simptomele sunt:

• Durere
• Sângerare
• Mâncărime
• Arsură
• Umflare
• Secreții și umezeală anală (hemoroizi interni)

Se împart în interni și externi.

Cei interni apar prin umflarea venelor din canal și sunt de obicei nedureroși, dar pot sângera și provoca prurit. Cei externi provin din venele din exterior și sunt de obicei dureroși. Apar frecvent prin constipație, diaree, ședere prelungită sau ridicarea greutăților.

Se pot trata adesea acasă și preveni prin stil de viață. Simptomele severe sau sângerarea pot necesita intervenție medicală.

Hemoroizii externi sunt foarte frecvenți și se tratează cu:

1. Anestezice locale: Pot ameliora durerea, conținând benzocaină, lidocaină (Anestol) sau prilocaină.

2. Corticosteroizi: Pot reduce inflamația și pruritul; includ hidrocortizon, betametazonă sau fluocinolon.

3. Vasoconstrictoare topice: Aplicate local, pot reduce umflarea produsă de hemoroizi. Medicamentele pot conține fenilefrină și epinefrină.

4. Analgezice topice: Pot fi folosite pentru ameliorarea durerii; aceste medicamente pot conține mentol și camfor.

Pe lângă medicamentele topice, sunt utile băile de șezut calde și schimbările stilului de viață pentru evitarea constipației: fibre, apă și mișcare. Tratamentul trebuie stabilit de medicul de familie, chirurg sau gastroenterolog.

Alte cauze ale pruritului anal

Oxiurii, verucile genitale, eczema, fisurile și fistulele pot produce prurit. Ce înseamnă și cum se tratează?

Oxiuri (enterobioză)

Oxiurul (pingworm) este un parazit intestinal. În somn, femela iese prin anus și depune ouă pe pielea din jur, provocând mâncărime mai ales noaptea. Unele persoane nu au simptome.

Pentru oxiuri pot fi folosite fără rețetă antihelmintice cu albendazol, mebendazol sau pamoat de pirantel. Este însă mai important consultul inițial pentru diagnostic și tratament corecte.

Veruci genitale

Cauzate de HPV, sunt cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală. Simptomele seamănă cu cele ale cancerului anal, necesitând specialist. Includ:

• Prurit
• Sângerare
• Secreții anale
• Umflare sau plenitudine anală

Se pot trata cu creme prescrise; uneori este necesară operația.

Dermatită perianală (eczemă)

Poate apărea după contact cu iritanți, alergeni sau infecții. Printre cauzele principale ale eczemei sunt pruritul și pielea uscată. Pe pielea deschisă poate fi roșie, iar pe cea închisă roșie, violetă sau brun închis.

Produsele precum detergenții pot provoca eczemă, deci o măsură este schimbarea lor sau alegerea unor produse mai naturale. Pot fi folosite și creme cu steroizi recomandate de specialist.

Fisuri sau fistule anale

Cauzele pot include scaun tare, dificil de eliminat, sau chirurgie anală. Simptomul principal este durerea la defecație, posibilă și între scaune. Fistulele pot fi mai dureroase decât fisurile. Pot apărea sângerare și prurit, iar scărpinarea agravează situația.

Igiena este importantă pentru vindecare, dar se evită săpunul și frecarea excesivă: pot usca, irita, inflama și întârzia vindecarea. Se recomandă numai apă călduță sau un produs pentru piele sensibilă. Zona trebuie menținută uscată și curată.

Fibrele și apa previn constipația, înmoaie scaunul și reduc iritația la și după defecație. Se pot folosi creme cu steroizi. Pentru fistule, spre deosebire de fisuri, uneori se preferă anumite proceduri de îndepărtare.

Nu amânați consultul pentru prurit anal

Este o problemă medicală, nu motiv de rușine. Persoanele cu prurit frecvent sau persistent trebuie să ajungă cât mai curând la specialist, pentru cauză, diagnostic, tratament și îmbunătățirea stării de bine.

Potrivit unui studiu, 20% amână consultul, așteptând 6 luni sau mai mult ori folosind sfaturi auzite. Cauza poate fi cancerul, iar întârzierea poate permite progresia, în timp ce intervențiile nesupravegheate pot agrava situația. Cancerul poate crește sau disemina și se poate pierde șansa diagnosticului precoce. Consultul este astfel cea mai bună alegere în pruritul persistent.

Un articol din 2017 menționează că pruritul cronic poate reduce calitatea vieții și provoca tulburări de somn, depresie, anxietate și chiar gânduri suicidare (Kumar et al., 2017). Subliniază diagnosticul prompt al cauzelor și tratamentul potrivit.

Un alt articol, din 2014, descrie frecvența plângerii și evitarea ajutorului din rușine (Singh & Das, 2014). Chiar dacă pacientului îi este jenă, problema trebuie luată în serios și tratată la timp.

Pruritul anal pe scurt

Are multe cauze, inclusiv rar cancerul. Cancerul anal este însă rar, iar cauzele principale pot fi iritația, infecțiile și hemoroizii. Simptomele seamănă mult, necesitând specialist pentru diagnostic și tratament corecte.