Imunoterapia a reușit să învingă prin knockout chimioterapia în tratamentul cancerului pulmonar!

ASCO 2018 a prezentat un studiu remarcabil în care, pentru majoritatea pacienților cu stadiu avansat (4.) de cancer pulmonar fără celule mici (KHDAK), chiar și cu pozitivitate minimă PD-L1, imunoterapia pembrolizumab (Keytruda) a fost superioară chimioterapiei ca tratament de primă linie.

Rezultatele acestui studiu au fost considerate de profesioniștii în oncologie un reper cu adevărat important .

Expresia PD-L1 (nivelul exprimării) de numai % 1 sau mai mult a fost asociată, la pacienții cu pembrolizumab, cu o supraviețuire globală cu aproximativ % 20 mai bună decât cu chimioterapia.

La 24 octombrie 2016, Administrația Americană pentru Alimente și Medicamente, FDA, pentru cancerul pulmonar fără celule mici în stadiul 4, prima linie de tratament, aprobase utilizarea imunoterapiei pembrolizumab. Aprobarea privea însă pacienții ale căror tumori aveau %50 sau mai multă expresie PD-L1.

Pe măsură ce crește nivelul proteinei de suprafață celulară PD-L1, care împiedică sistemul imunitar să recunoască celulele canceroase ca străine, și răspunsul la aceste imunoterapii care inhibă PD-L1 crește. Pacienții cu pozitivitate PD-L1 de %20 sau peste, tratați prin imunoterapie, au avut supraviețuire globală cu %23 mai bună decât cei tratați prin chimioterapie; proporțional, cei cu nivel PD-L1 de %50 sau peste au avut supraviețuire globală cu %31 mai bună.

Mai mult, acest studiu, care a inclus peste 1250 de pacienți cu cancer pulmonar fără celule mici avansat, KEYNOTE-042 numit astfel, studiu clinic, a arătat că imunoterapia a crescut de peste două ori durata răspunsului terapeutic global, indiferent de nivelul expresiei PD-L1.

În plus, pacienții care au primit pembrolizumab ca tratament de primă linie au prezentat, față de cei tratați cu chimioterapie, mai puține reacții adverse ; reacțiile adverse de gradul-3 (grave) au fost mai puțin de jumătate față de chimioterapie. Deoarece reacțiile adverse ale tratamentului sunt și ele o cauză importantă de deces asociat cancerului pulmonar, imunoterapiile, prin mai puține reacții adverse și efectul semnificativ de micșorare a tumorii, promit un câștig dublu .

• Care sunt reacțiile adverse ale imunoterapiilor, cele mai populare tratamente oncologice din ultimii ani, și cum se tratează?

După studiile de imunoterapie care au atras atenția în cancerul pulmonar după 2016, astăzi, pentru pacienții cu cancer pulmonar fără celule mici, s-a încheiat perioada în care chimioterapia era singura alegere pentru începerea tratamentului, putem spune.

Totodată, numeroase studii din cancerul pulmonar au arătat că imunoterapiile pot fi eficiente în linia a doua, indiferent de nivelul PD-L1.

Detaliile studiului

Un număr de 1274 de pacienți au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri în raport de 1 la 1. Ca tratament inițial pentru acești pacienți cu cancer pulmonar, un grup a primit, o dată la 3 săptămâni, pembrolizumab în doză de 200 mg, iar celălalt, la alegere, carboplatină plus paclitaxel sau carboplatină plus pemetrexed .

Una dintre cele mai importante caracteristici ale studiului actual este ceea ce numim cros over , faptul că niciun pacient din grupurile terapeutice nu a avut voie să treacă la cealaltă terapie; aceasta diferă de studiile clinice pulmonare care au testat o altă imunoterapie, nivolumab (Opdivo).

Rezultatele studiului

Expresia PD-L1, la 599 de pacienți, era de %50 sau mai mare, iar la 818 era de %20 sau peste. După o urmărire mediană de 12.8 luni, %13.7 dintre pacienți primeau încă pembrolizumab, iar %4.9 chimioterapie de întreținere.

Rezultatele au arătat o supraviețuire globală semnificativ mai bună cu pembrolizumab decât cu chimioterapia la toate nivelurile expresiei PD-L1.

La ASCO am văzut studii noi cu combinații de chimioterapie și imunoterapie. În mai 2018, în NEJM, a fost publicat studiul KEYNOTE-189, în care rezultatele combinației pembrolizumab și chimioterapie au fost chiar mai bune decât cele ale acestui studiu. Considerăm că, în anii următori, combinațiile imunoterapiilor cu alte imunoterapii pot aduce rezultate mai bune. „Cât de potrivit este PD-L1 ca biomarker ” sau „încărcătura mutațională tumorală (TML), dacă poate fi folosit împreună cu alți biomarkeri imunitari, ca acesta” sunt întrebări importante încă fără răspuns. Introducerea imunoterapiilor în tratamentul cancerului pulmonar nu înseamnă că toți pacienții vor fi vindecați. Totuși, consider că este un reper important, deoarece s-a încheiat perioada în care chimioterapia era singura opțiune pentru cancerul pulmonar fără celule mici.