S-a constatat că legătura cărnii procesate cu cancerul depinde de cantitatea de NITRIȚI pe care o conține

În anul 2015 Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat carnea procesată drept carcinogen din grupa 1, considerând că există dovezi suficiente că provoacă cancer la oameni. Acum, o nouă analiză detaliază subiectul, constatând că puterea dovezilor variază în funcție de prezența sau absența nitriților în carne.

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), o structură a OMS, definește carnea procesată ca fiind carnea supusă maturării, sărării, afumării, fermentării sau altor procedee pentru conservarea și îmbunătățirea gustului . Cârnații, pastrama, șunca, sugiucul și conservele de carne de vită sunt câteva exemple.

Unii producători alimentari folosesc nitrit de sodiu pentru maturarea cărnii, intensificarea culorii sau prelungirea termenului de valabilitate. Totuși, nu toate tipurile de carne procesată conțin nitriți. De exemplu, cârnații britanici și irlandezi nu conțin nitriți, în timp ce sugiucul, salamul și cârnații din SUA și Europa continentală conțin nitriți.

De asemenea, în ultimii ani, consumatorii au început să utilizeze carne procesată cu un conținut mai mic de nitriți. Exemple sunt anumite tipuri de șuncă și pastramă.

Concentrarea asupra nitriților întărește dovezile

Cercetătorii de la Institutul pentru Securitate Alimentară Globală al Universității Queen’s din Belfast (QUB), Regatul Unit, au analizat studii recente despre legăturile dintre consumul de carne procesată și cancerele de colon și rect (intestin gros).

Au concluzionat că numai jumătate dintre studii ofereau dovezi privind o legătură cu cancerul colorectal. Totuși, când și-au limitat analiza la studiile pe oameni care testau efectele cărnii procesate cu nitriți, proporția a crescut la aproape două treimi (65%).

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) ar trebui să rafineze clasificarea

Cercetătorii consideră că clasificarea IARC ar trebui să distingă între carnea cu nitriți și cea fără nitriți. Ei susțin că riscurile pentru sănătate ar trebui evaluate separat.

În Anglia, guvernul recomandă limitarea consumului de carne procesată la 70 de grame pe zi. Aceasta este și media consumului zilnic pe persoană din țară.

În raportul din 2019, Fondul Mondial pentru Cercetarea Cancerului și Institutul American pentru Cercetarea Cancerului recomandă consumul a 3 porții medii de carne roșie pe săptămână și foarte puțină carne procesată, dacă se consumă deloc.

- V-ar putea interesa: Cum se stabilește dacă o substanță chimică este carcinogenă (provoacă cancer)?

Evaluarea fiecărui tip de carne procesată

Cercetătorii au spus că speră ca studiile viitoare privind legătura dintre carnea procesată și cancerul colorectal să trateze separat fiecare tip de carne, în loc să le considere un singur grup.

Ei subliniază, de asemenea, că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a investiga dacă aceasta provoacă direct cancer.

Când vine vorba despre alimentația oamenilor, există atât de multe variabile!.. Însă dovezile privind nitriții arată o legătură puternică între carnea procesată care conține nitriți, precum cârnații și sugiucul, și cancerul colorectal.

Cititorii au subliniat că IARC nu a recomandat plasarea cărnii procesate cu nitrit de sodiu într-o grupă cu același nivel de risc ca ceilalți membri ai grupului. Rezultatele acestui studiu arată clar că nu toate tipurile de carne procesată prezintă același nivel de risc. Prin urmare, la alegerea cărnii procesate se poate verifica sau întreba dacă aceasta conține nitriți.

În final, să amintim că, la nivel mondial, dintre aproximativ 862 de mii de decese anuale prin cancer colorectal, 34 de mii sunt atribuite consumului ridicat de carne procesată, în timp ce numai produsele din tutun sunt asociate cu 1 milion de decese anuale prin cancer.

Subiect conex:

- Care este diferența dintre alimentele minim procesate și cele ultraprocesate?