Ce este dieta ketogenică? Care sunt beneficiile și riscurile pentru sănătate?

Începând din anii 1920, dieta ketogenică este recomandată pacienților cu epilepsie și cancer, fiind aleasă și pentru scăderea rapidă în greutate; este un tip de dietă care se remarcă printr-un aport foarte redus de carbohidrați. Scopul dietelor recomandate pentru boli este, în general, același: o alimentație mai sănătoasă, scădere în greutate, prevenirea sau amânarea bolilor. Totuși, în ultimii ani, dieta ketogenică modifică acest tipar și vine cu promisiuni diferite. Vom încerca să răspundem la întrebări precum: Ce este dieta ketogenică? Ce loc are în cancer?

Potrivit susținătorilor săi, dieta ketogenică este aproape la fel de eficientă ca un tratament medicamentos pentru unele boli. Dieta ketogenică este aleasă de ani de zile pentru controlul unor afecțiuni specifice, precum epilepsia. Totuși, deoarece obezitatea, diabetul și alte afecțiuni cronice devin probleme de sănătate tot mai importante, a apărut întrebarea dacă dieta ketogenică ar putea fi utilă și în alte probleme de sănătate.

Cum se urmează dieta ketogenică?

Dieta ketogenică se caracterizează în principal prin grăsimi (70-80%), restul fiind proteine (8-15%) și cantități mici de carbohidrați (2% - 5%). Scopul acestei diete este menținerea corpului aflat la regim într-o stare ideală, fără creștere în greutate. Prin limitarea cantității de carbohidrați și proteine, energia este obținută în schimb din grăsimile corpului și din cele consumate prin alimentație. Cu alte cuvinte, organismul arde grăsimi pentru a obține energie. Pe măsură ce nivelul glucozei scade, corpii cetonici derivați din grăsimi devin principala sursă de energie a organismului, într-o stare metabolică numită cetoză (ketosis). Această dietă are trei variante: dieta cu trigliceride cu lanț mediu, dieta Atkins modificată și tratamentul cu indice glicemic scăzut.

Chiar dacă există posibilitatea de a alege între aceste variante, dieta ketogenică continuă să ridice îngrijorări pentru sănătate. De exemplu, dacă nu este urmată corect, prezintă riscuri precum carențe nutritive, hipovolemie, hipokaliemie, calculi renali și gută. Prin urmare, trebuie formulată în mod corespunzător.

Printre alimentele recomandate de dieta ketogenică se numără:

• Carne roșie
• Carne de pasăre
• Pește
• Ouă 
• Brânză
• Avocado
• Ulei de măsline
• Și ulei de cocos, dieta oferind astfel mai multe opțiuni alimentare.

Sunt incluse și unele legume cu amidon, precum verdețuri, fasole verde și broccoli. Deși această dietă este oarecum restrictivă, se spune că, datorită aportului ridicat de grăsimi, aceste alimente devin mai atrăgătoare și mai sățioase.

Printre alimentele nerecomandate de dieta ketogenică (care trebuie limitate sau evitate) se numără: 

• Cereale și produse similare (orez, grâu, secară, ovăz, orz, quinoa, paste, cereale, pizza)
• Leguminoase și fasole
• Unele legume și rădăcinoase (mazăre, porumb, cartofi, cartofi)
• Fructe bogate în carbohidrați; fructe uscate (banane, mere, portocale) 
• Produse lactate cu conținut redus de grăsimi
• Grăsimi solide și uleiuri rafinate; uleiuri vegetale
• Zahăr
• Alcool.

Are dieta ketogenică un loc în cancer?

Cancerul este denumirea comună a unui grup mare și eterogen (divers) de boli, însă numeroase tipuri au în comun efectul Warburg;

Lipsa oxigenului modifică mecanismele de producere a energiei în celulele canceroase. Astfel, celulele canceroase pot produce energie, pot crește și se pot multiplica și într-un mediu fără oxigen. Chiar dacă se furnizează oxigen suplimentar, celulele canceroase continuă să producă energie fără a utiliza oxigen, prin sistemul numit glicoliză anaerobă. Această situație este denumită „efectul Warburg”.

În consecință, în mediu se acumulează acid lactic. Așadar, mediul acid nu este cauza cancerului, ci o consecință a acestuia. Din acest motiv, tratamentele alcaline sunt ineficiente în cancer.

Susținătorii dietei ketogenice prezintă efectul Warburg, care poate fi rezumat ca abilitatea celulelor canceroase de a produce energie într-un mediu fără oxigen, ca și cum celulele canceroase ar muri dacă nu ar avea acces la zahăr, ceea ce reprezintă o interpretare eronată. Totuși, deși moleculele de grăsime nu se transformă direct în molecule de zahăr (glucoză), ficatul își procură din grăsimi energia necesară pentru a obține glucoză.

- Ce este amidonul, ce este fructoza și cum se transformă excesul de zahăr în grăsime?

Probabil din acest motiv, rezultatele studiilor clinice în care dieta ketogenică a fost testată în cancer și în alte afecțiuni cronice au fost inconsecvente.

Concluzie

Proporția foarte mare de grăsimi, cantitatea redusă de proteine și absența aproape totală a carbohidraților fac aproape imposibilă urmarea acestei diete pe termen lung. Schimbarea radicală a obiceiurilor alimentare este o abordare care durează toată viața și poate avea efecte adverse importante. Totuși, numeroasele studii care demonstrează efectul dietei ketogenice asupra epilepsiei sunt susținute și de studii și dovezi privind tratarea obezității și a diabetului de tip 2. În schimb, majoritatea aplicațiilor sale în cancer și în alte tulburări neurologice oferă dovezi preliminare și incerte.

Subiecte asociate:

• A fost publicată lista celor mai bune diete și programe de alimentație din lume
• Cele mai populare 6 diete din 2017 – avantaje și dezavantaje
• Viața sănătoasă este mult mai aproape decât se crede: dieta mediteraneeană