Ce este o mutație a genei ATM? Ce înseamnă să fii ereditar? Lucruri pe care trebuie să le știi.

Sunt purtător ATM: ce urmează? Informații actuale și realiste despre risc, screening și tratament

Gena ATM este una dintre genele care coordonează recunoașterea și repararea ADN-ului deteriorat din celulă. La persoanele care au o modificare ereditară (moștenită, prezentă de la naștere) într-una dintre copiile acestei gene, riscul unor cancere, în special al cancerului de sân și al celui de pancreas, este crescut. Totuși, această creștere este mai limitată decât la purtătorii BRCA1 și BRCA2: cele mai multe femei purtătoare ATM nu dezvoltă cancer de sân pe parcursul vieții. Am actualizat acest articol în octombrie 2026, pe baza ghidului de management ATM publicat în 2024 de Colegiul American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG) și a ghidului NCCN din 2026. Am discutat anterior despre sindroamele de cancer ereditar și tratamentele lor țintite și despre importanța reparării ADN-ului în cancer.

De ce este important acest subiect?

Panelurile multigenice pentru cancer ereditar sunt folosite tot mai des la pacienții cu cancer și la familiile lor. În aceste teste, gena ATM este, după BRCA1 și BRCA2, una dintre genele în care se găsesc cel mai des modificări. Se estimează că, în populația generală, aproximativ 1 din 100–200 de persoane este purtătoare ATM. Rezultatul este adesea neașteptat și poate fi îngrijorător; întrebări precum „Este la fel ca BRCA?”, „Ar trebui să-mi îndepărtez sânii?” sau „Îmi pot face rău radiografiile sau radioterapia?” apar frecvent.

Răspunsurile la aceste întrebări au devenit mult mai clare în ultimii ani. Studii internaționale mari au arătat că riscul asociat ATM este mai mic decât cel asociat genelor BRCA, iar în 2024 a fost publicat pentru prima dată un ghid internațional de management dedicat purtătorilor ATM. Scopul este un plan de monitorizare adaptat riscului real, fără ca purtătorii să fie speriați inutil.

Ce este mutația genei ATM?

Mutația genei ATM este o modificare ereditară care afectează funcția genei ATM, genă care detectează leziunile ADN-ului și declanșează procesul de reparare. Persoanele cu o modificare într-una dintre copiile genei sunt numite „purtători ATM” și au un risc moderat crescut de cancer de sân, de pancreas și de prostată. Prezența modificării în ambele copii duce, în schimb, la o boală rară, ataxia-telangiectazia.

Ce rol are gena ATM?

Denumirea ATM provine din inițialele expresiei englezești „ataxia telangiectasia mutated” (mutată în ataxia-telangiectazie). Gena, situată pe cromozomul 11, produce o proteină de „alarmă” care detectează leziunile grave în care ambele catene ale ADN-ului sunt rupte. Această proteină oprește diviziunea celulară, activează sistemul de reparare (recombinarea omoloagă), iar dacă leziunea nu poate fi reparată, declanșează autodistrugerea programată a celulei (apoptoza). Perturbarea acestei căi poate permite înmulțirea celulelor deteriorate și, în timp, poate favoriza apariția cancerului.

Diferența dintre statutul de purtător și ataxia-telangiectazie

Nu orice „rezultat ATM” înseamnă același lucru

• Variantă patogenă sau probabil patogenă: Modificare despre care se știe că afectează funcția genei. Recomandările privind riscul și screeningul din acest articol se aplică acestui grup.
• Varianta c.7271T>G (p.Val2424Gly): O modificare specială, care afectează funcția genei în mod dominant. Deoarece la această variantă riscul de cancer de sân până la 80 de ani poate ajunge la aproximativ 60%, se planifică o monitorizare apropiată de cea pentru BRCA.
• Variantă cu semnificație incertă (VUS): Modificare despre care nu se știe dacă crește sau nu riscul de cancer. De cele mai multe ori este reclasificată, cu timpul, drept „inofensivă”. Screeningul sau tratamentul nu se modifică pe baza unui rezultat VUS; monitorizarea se planifică în funcție de istoricul familial (analiza variantelor germinale).
• Modificare ATM detectată doar în tumoră: O modificare găsită în țesutul tumoral (somatică) poate să nu fie ereditară; dacă privește și familia trebuie verificat separat, printr-un test din sânge sau din salivă.

Riscul căror cancere crește mutația ATM?

Procentele de mai jos sunt estimări ale riscului pe parcursul vieții, calculate până la vârsta de 80 de ani, pentru purtătorii unei variante ATM patogene. Sunt valori medii; vârsta, istoricul familial, densitatea sânilor, factorii hormonali și cei legați de stilul de viață pot crește sau reduce semnificativ riscul fiecărei persoane.

Cancerul de sân

Studiul BCAC, care a inclus aproximativ 113.000 de femei, și studiul CARRIERS, cu 64.000 de femei (ambele publicate în NEJM, 2021), au arătat că la femeile purtătoare ATM riscul de cancer de sân este aproximativ dublu (risc relativ 2,10, respectiv 1,82). Această creștere se observă în principal în cancerul de sân cu receptori hormonali pozitivi; în cancerul de sân cu receptori hormonali negativi (inclusiv cel triplu negativ) nu există o creștere semnificativă. Pentru comparație: la purtătoarele BRCA1 și BRCA2, riscul de cancer de sân pe parcursul vieții ajunge la 60–70%.

Pentru personalizarea riscului se pot folosi instrumente de calcul precum CanRisk; acestea iau în considerare și istoricul familial, densitatea sânilor și factorii legați de stilul de viață. Totuși, în cazul unor variante speciale precum c.7271T>G, aceste instrumente pot subestima riscul. Factorii care pot fi modificați, precum alcoolul, greutatea și sedentarismul, sunt importanți și la purtătoare (cât de mult poate fi prevenit cancerul de sân?).

Cancerul de pancreas

La purtătorii ATM, riscul de cancer de pancreas este de aproximativ 4–8 ori mai mare decât în populația generală; riscul pe parcursul vieții este estimat la 5–10%. Într-un studiu efectuat la persoane cu cazuri de cancer de pancreas în familie, riscul la purtătorii ATM a fost de 6,5 ori mai mare, ajungând la 9,5% până la vârsta de 80 de ani (JAMA Oncology, 2021). Chiar și așa, acest lucru înseamnă că marea majoritate a purtătorilor nu vor dezvolta cancer de pancreas. Evitarea fumatului, limitarea alcoolului și menținerea unei greutăți sănătoase sunt cei mai importanți pași pentru reducerea riscului (fumatul și cancerul).

Cancerul de prostată

La bărbații purtători ATM, riscul de cancer de prostată este crescut, iar unele studii sugerează o posibilă asociere cu forme mai agresive ale bolii; totuși, amploarea riscului nu este încă clară.

Cancerul ovarian și alte cancere

Riscul de cancer ovarian este ușor crescut (2–3%, față de 1–2% în populația generală); această creștere se situează sub pragul de la care se recomandă o operație de reducere a riscului. S-a raportat o posibilă creștere mică a riscului de cancer gastric, care poate deveni importantă mai ales atunci când se asociază cu infecția cu H. pylori. Pentru cancerul colorectal, cancerele de piele și alte cancere nu a fost demonstrată o creștere semnificativă a riscului legată de ATM; screeningul acestor cancere se planifică în funcție de istoricul familial.

Managementul riscului la purtătorii ATM

Atunci când se descoperă o variantă ATM, se recomandă o discuție cu un consilier genetic sau cu o echipă de oncologie cu experiență în cancerele ereditare, care poate evalua istoricul familial și poate face un plan personalizat. Recomandările de mai jos rezumă ghidurile ACMG (2024) și NCCN (2026).

Screeningul pancreatic: pentru cine și cum?

Deși screeningul pentru depistarea precoce a cancerului de pancreas este promițător la persoanele cu risc ridicat, încă nu s-a demonstrat că prelungește supraviețuirea; în plus, are și dezavantaje, cum ar fi operațiile inutile și anxietatea. De aceea, ghidurile diferă: NCCN precizează că la purtătorii ATM monitorizarea poate fi luată în considerare de la 50 de ani, în timp ce alte ghiduri o recomandă doar celor care au o rudă de gradul întâi sau al doilea cu cancer de pancreas. Decizia trebuie luată într-un centru cu experiență, după discutarea limitelor, costurilor, riscurilor și beneficiilor screeningului. Diabetul nou apărut sau care se agravează fără o explicație poate fi un semnal de alarmă pentru evaluarea pancreasului (studii privind diagnosticul precoce în cancerul de pancreas).

Chirurgia de reducere a riscului: diferența față de BRCA

La purtătoarele BRCA, mastectomia de reducere a riscului și îndepărtarea ovarelor sunt recomandate ca opțiuni care pot salva vieți (operația de reducere a riscului la purtătorii BRCA). La purtătoarele ATM, în schimb, riscul fiind mai mic, aceste operații nu se recomandă de rutină; monitorizarea regulată prin RMN și mamografie este considerată suficientă pentru majoritatea femeilor. La femeile cu un istoric familial foarte puternic, această opțiune poate fi discutată, cu avantajele și dezavantajele ei.

Planificarea familiei și a copiilor

• Testarea membrilor familiei: Părinții, frații și copiii unui purtător au, fiecare, o probabilitate de 50% de a avea aceeași variantă. Este suficient un test țintit, care caută doar varianta identificată în familie. Testul se face de obicei după vârsta de 18 ani, prin decizia proprie a persoanei, deoarece screeningul legat de statutul de purtător începe la vârsta adultă.
• Testarea partenerului: Pentru ca ataxia-telangiectazia să apară, ambii părinți trebuie să fie purtători. Căsătoria între rude crește semnificativ această probabilitate. Testarea partenerului unui purtător care își dorește copii trebuie discutată în cadrul consilierii genetice.
• Opțiuni de reproducere: Dacă ambii parteneri sunt purtători, există opțiunea testării genetice a embrionilor în cadrul fertilizării in vitro (testare genetică preimplantare) sau a diagnosticului prenatal în timpul sarcinii.

Tratamentul la purtătorii ATM diagnosticați cu cancer

Tratamentul cancerului la purtătorii ATM este în mare parte același ca la persoanele care nu sunt purtătoare. Modificarea ATM ereditară poate influența deciziile de tratament doar în câteva situații speciale.

Operația pentru cancerul de sân

La femeile purtătoare ATM diagnosticate cu cancer de sân, chirurgia conservatoare a sânului (îndepărtarea tumorii, urmată de radioterapie) este o opțiune sigură. Conform ghidului ACMG, îndepărtarea și a celuilalt sân (mastectomie bilaterală) nu este necesară de rutină; decizia trebuie luată împreună cu pacienta, ținând cont de factori personali precum vârsta, stadiul și gradul tumorii, statutul receptorilor hormonali și istoricul familial. Riscul unui nou cancer în sânul opus nu este la fel de mare ca la purtătoarele BRCA, dar valoarea lui exactă nu este încă bine cunoscută.

Este radioterapia sigură?

Deoarece pacienții cu ataxie-telangiectazie sunt extrem de sensibili la radiații, s-a discutat mulți ani dacă radioterapia poate provoca mai multe efecte adverse sau un al doilea cancer și la persoanele care poartă o singură copie modificată. Datele actuale arată că radioterapia este bine tolerată de purtători. Ghidul ACMG este clar: atunci când radioterapia este necesară, ea nu trebuie evitată din cauza statutului de purtător ATM; decizia privind radioterapia nu trebuie influențată de rezultatul genetic. La fel, nu există dovezi că mamografia și alte investigații radiologice le fac rău purtătorilor.

Inhibitorii PARP: la ce ne putem aștepta în cazul ATM?

Inhibitorii PARP sunt medicamente care blochează o enzimă implicată în repararea ADN-ului și țintesc astfel celulele canceroase al căror sistem de reparare este deja defect. Cel mai mare beneficiu a fost demonstrat în cancerele cu mutații BRCA1 și BRCA2 (olaparib). Pentru ATM, tabloul este mai complex:

• Cancerul de prostată: În SUA, olaparibul (2020) și combinația talazoparib + enzalutamidă (2023) sunt aprobate în cancerul de prostată metastatic rezistent la castrare cu modificări ale genelor de reparare prin recombinare omoloagă, inclusiv ATM. Totuși, în aceste studii cea mai mare parte a beneficiului provine de la pacienții cu mutații BRCA; ghidul ACMG precizează că inhibitorii PARP sunt, cel mai probabil, ineficienți în tumorile de prostată determinate doar de ATM. În Europa, aprobarea acestor medicamente este limitată la pacienții cu mutații BRCA (olaparibul în cancerul de prostată cu mutație BRCA).
• Cancerul ovarian: Aprobările inhibitorilor PARP în cancerul ovarian se bazează pe mutația BRCA sau pe deficitul de recombinare omoloagă al tumorii (testul HRD). La o femeie purtătoare ATM, utilizarea acestor medicamente se stabilește nu în funcție de rezultatul ATM, ci în funcție de aceste teste și de răspunsul la tratament. Unele indicații ale inhibitorilor PARP în linii avansate de tratament, menționate în articolul nostru vechi, au fost retrase în 2022 (cui îi sunt utili inhibitorii PARP?).
• Cancerul de sân și cel de pancreas: Aprobările olaparibului în cancerul de sân (metastatic și în stadiu incipient) și în cancerul de pancreas sunt valabile doar pentru persoanele cu mutație BRCA ereditară; pentru ATM nu există dovezi suficiente.

De aceea, pacienții cu cancer care sunt purtători ATM pot discuta cu oncologul lor dacă există studii clinice dedicate ATM pentru tipul lor de cancer; de la inhibitorii PARP nu trebuie așteptat un beneficiu la fel de mare ca la purtătorii BRCA.

Ce înseamnă acest lucru în practică?

• Citiți corect rezultatul: Este o variantă patogenă, o variantă cu semnificație incertă sau o modificare detectată doar în tumoră? Recomandările diferă în funcție de aceasta.
• Riscul trebuie evaluat realist: ATM nu este BRCA. Cele mai multe femei purtătoare nu dezvoltă cancer de sân; iar cu un screening regulat, dacă apare un cancer, șansele ca el să fie depistat devreme sunt mari.
• Planul de screening este personalizat: Istoricul familial, vârsta și densitatea sânilor modifică estimarea riscului; cu instrumente precum CanRisk se poate calcula riscul individual.
• Nu vă temeți de radiații: Mamografia, tomografia computerizată și, la nevoie, radioterapia sunt sigure la purtători.
• Informați-vă familia: Testarea rudelor apropiate permite stabilirea unui plan de monitorizare potrivit și pentru ele.

Recomandări practice pentru purtători și rudele lor

• Păstrați raportul testului genetic și arătați-l tuturor medicilor dumneavoastră; notați denumirea exactă a variantei (de exemplu, c.7271T>G).
• Dacă sunteți femeie, discutați cu medicul planul de RMN mamar anual de la 30–35 de ani și de mamografie anuală de la 40 de ani; semnalați fără întârziere orice modificare a sânilor (nodul, secreție din mamelon, retracție a pielii).
• Dacă sunteți bărbat, discutați cu urologul sau cu oncologul despre testul PSA anual de la 40 de ani.
• Nu fumați, limitați alcoolul, mențineți o greutate sănătoasă și faceți mișcare regulat; acești pași reduc riscul de cancer de sân și de pancreas.
• Dacă apare un diabet nou sau o scădere în greutate inexplicabilă, amintiți-i medicului că sunteți purtător ATM.
• Dacă vă planificați copii, și mai ales dacă sunteți rude cu partenerul, discutați cu consilierul genetic despre testarea partenerului.
• Dacă aveți un rezultat de tip variantă cu semnificație incertă (VUS), întrebați laboratorul, la fiecare câțiva ani, dacă varianta a fost reclasificată.

Întrebări frecvente

Dacă sunt purtător al unei mutații ATM, voi face sigur cancer?

Nu. Aproximativ 70–80% dintre femeile purtătoare ATM nu dezvoltă cancer de sân pe parcursul vieții; riscul de cancer de pancreas este și el de 5–10%. Riscul este crescut, dar cancerul nu este inevitabil. Cu un screening regulat, dacă apare un cancer, șansele de depistare precoce sunt mari.

Ar trebui femeile purtătoare ATM să-și facă o mastectomie de reducere a riscului?

Nu se recomandă de rutină. Pentru majoritatea femeilor purtătoare ATM, monitorizarea prin RMN mamar anual și mamografie este considerată suficientă. În cazul unui istoric familial foarte puternic sau al unor variante cu risc ridicat, precum c.7271T>G, această opțiune poate fi discutată individual.

Le fac rău purtătorilor ATM mamografia și radioterapia?

Nu. Nu există dovezi că mamografia sau radioterapia le fac rău persoanelor care poartă o modificare ATM într-o singură copie. Dacă este necesară radioterapia, ea nu trebuie evitată din cauza statutului de purtător ATM. Sensibilitatea excesivă la radiații este caracteristică pacienților cu ataxie-telangiectazie, la care modificarea este prezentă în ambele copii.

Se transmite mutația ATM copiilor mei?

Fiecare copil al dumneavoastră are o probabilitate de 50% de a purta aceeași modificare. Pentru ca un copil să aibă ataxie-telangiectazie, trebuie ca și partenerul dumneavoastră să fie purtător; în acest caz, probabilitatea este de 25% la fiecare sarcină. Dacă vă planificați copii, apelați la consiliere genetică.

Glosar

Gena ATM

Genă care detectează leziunile grave ale ADN-ului și declanșează procesul de reparare; este situată pe cromozomul 11.

Purtător (heterozigot)

Persoană care are o modificare doar într-una dintre cele două copii ale unei gene.

Variantă patogenă

Modificare despre care se știe că afectează funcția genei și crește riscul de boală; în limbajul curent, „mutație”.

Variantă cu semnificație incertă (VUS)

Modificare genetică despre care încă nu se știe dacă crește sau nu riscul de boală.

Ataxie-telangiectazie

Boală rară a copilăriei, cauzată de modificări în ambele copii ale genei ATM, care se manifestă prin tulburări de echilibru, deficit imunitar și predispoziție la cancer.

Recombinare omoloagă

Sistem celular care repară fără erori leziunile în care ambele catene ale ADN-ului sunt rupte.

Inhibitor PARP

Grup de medicamente care blochează PARP, o enzimă de reparare a ADN-ului, și țintesc astfel celulele canceroase cu sistemul de reparare defect.

Testare genetică preimplantare

Analiză genetică efectuată în cadrul fertilizării in vitro, înainte ca embrionii să fie transferați în uter.