Ce este substituția hormonală? Care femei și când ar trebui să o utilizeze?

Ghidul hormonoterapiei după menopauză, care privește multe femei și este urmărit mai ales în ultimii 15 ani datorită evoluțiilor interesante, a fost actualizat. Abordarea reduce simptomele scăderii hormonilor feminini și se numește terapie de substituție hormonală (HRT) sau tratament de înlocuire hormonală . Societatea Nord-Americană de Menopauză a anunțat actualizarea ghidului din 2012 cu studiile sănătății femeii din ultimii 5 ani și rezultatele clinice noi. Înaintea beneficiilor și riscurilor, sunt utile câteva informații de bază.

Menopauza naturală, încetarea menstruațiilor, are trei etape:

• Perimenopauză sau tranziție, începe cu menstruații neregulate și durează 1-2 ani.
• Menopauză; începe la 1 an, 12 luni, după ultima menstruație.
• Postmenopauză; cuprinde perioada de după menopauză.

Există două tipuri principale de hormonoterapie:

• Estrogen singur: Estrogenul ameliorează cel mai mult simptomele. Este recomandat femeilor al căror uter a fost îndepărtat prin histerectomie.
• Estrogen plus progesteron: La femeile cu uter, progesteronul se adaugă pentru protejarea de riscul endometrial crescut prin estrogen singur.

Substituția este principala opțiune pentru bufeuri, palpitații, transpirații, neliniște și uscăciune vaginală care afectează viața și este foarte eficientă pentru prevenirea pierderii osoase și fracturilor. Nu este însă administrată tuturor din cauza riscurilor. Acestea variază după tip, utilizarea progesteronului, doză, momentul începerii și durată.

Bolile cardiace și osteoporoza cresc după menopauză, fiind atribuite deficitului estrogenic. De aceea, în anii 1990 hormonii erau folosiți larg preventiv. Un studiu din 2002 a schimbat perspectiva: estrogenul nu proteja cardiovascular. Astăzi, estrogenul nu este administrat femeilor în menopauză pentru prevenirea bolilor cardiace.

Beneficiile substituției hormonale

FDA a aprobat hormonoterapia postmenopauzală pentru 4 situații:

1. Simptome supărătoare care afectează viața, precum bufeuri, palpitații, transpirații
2. Prevenirea pierderii osoase și reducerea fracturilor
3. Înlocuirea temporară a estrogenului la femei cu ovare nefuncționale ori menopauză chirurgicală precoce, fără contraindicații, pentru pierdere osoasă, afectare cognitivă și de dispoziție și alte simptome
4. Simptome genitourinare: refacerea anatomiei genitale, uscăciune, arsură, iritație vaginală, creșterea celulelor vaginale, echilibru acid, reducerea usturimii urinare și infecțiilor.

Hormonoterapia are și alte beneficii pentru calitatea vieții : păstrarea funcției sexuale, ameliorarea tulburărilor de somn și a calității somnului , reducerea tensiunii nervoase și durerilor articulare, protejarea pielii uscate, subțiri, ridate și a părului care cade.

Riscurile substituției hormonale

Studiile arată că hormonoterapia nu schimbă semnificativ riscul diferitelor boli la femeile sănătoase. Se susține însă că la cele cu antecedente familiale ori predispoziție poate crește riscul mamar, endometrial, trombozelor și bolilor veziculare. Cancerul mamar ar putea avea risc crescut prin utilizare îndelungată, dar unele studii nu găsesc creștere și o compară cu riscul femeilor inactive fizic sau cu obezitate . O femeie care dezvoltă cancer sub hormoni îi învinovățește firesc, dar aproape fiecare 8 femei include un caz, iar majoritatea pacientelor nu au folosit hormoni. Studii limitate la antecedente familiale și mutații BRCA 1-2 au arătat că utilizarea după îndepărtarea ovarelor nu crește riscul mamar.

Hormonoterapia și riscul de cancer uterin după adăugarea progesteronului la estrogen prezintă aproape aceeași creștere ca la femeile sănătoase. În îngroșarea uterină suspectă trebuie făcută biopsie endometrială când este necesar. Mai ales cele cu antecedente familiale sau îngroșare trebuie monitorizate regulat. Hormonii au asupra cancerului colorectal un efect favorabil. Studiile arată frecvență mai mică a cancerului de colon mai ales când începe precoce în menopauză. Efectul pulmonar este considerat neutru.

Pot crește tromboza și accidentul vascular cerebral. Se susține că riscul trombotic ridicat în primii ani ai terapiei începute imediat după menopauză scade după primul an.

Astfel, ghidul nou din 2017 recomandă în general:

• Pentru simptome, cea mai mică doză eficientă, pentru perioada cea mai scurtă.
• Sub 60 de ani sau în primii 10 ani ai menopauzei, beneficiul simptomatic și siguranța sunt considerate maxime. În acest grup s-a observat reducerea bolilor cardiace și mortalității generale.
• La zece ani după începutul menopauzei sau peste 60 de ani, riscurile pot depăși beneficiile prin creșterea bolii coronariene, tromboembolismului venos, altor leziuni cardiovasculare și demenței.
• În general nu există dovezi suficiente pentru a exclude hormonoterapia la femeile peste 65 de ani. Ca la celelalte, începe după evaluarea atentă a beneficiilor și riscurilor individuale.
• La menopauză precoce medicamentoasă sau chirurgicală înainte de 45 de ani, mai ales 40, la candidatele potrivite se recomandă începere precoce și continuare cel puțin până la 52 de ani pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, osteoporozei, tulburărilor afective și sexuale.
• La pacientele cu cancer uterin operat și cele cu cancer mamar, mai ales estrogen-sensibil, cu bufeuri și palpitații persistente, hormonii nu sunt de obicei recomandați. Se pot folosi terapii complementare, de exemplu acupunctură) pot fi aplicate. Pacienții trebuie să discute cu oncologii lor despre opțiunile de tratament pentru aceste simptome.

Scopul principal este îmbunătățirea calității vieții. Tratamentul trebuie complet individualizat după analiza beneficiu-risc, cu controale periodice. După evaluări, opțiunile se pot schimba sau tratamentul poate fi oprit.