De ce ar trebui copiii să facă sport? Efectele surprinzătoare asupra creierului și alte efecte pe termen lung

Persoanele care desfășoară activitate fizică regulată în copilărie își reduc semnificativ riscul viitor de boli precum diabetul, cancerul și bolile cardiovasculare , iar succesul lor în viața profesională crește. Transformarea alimentației sănătoase, a exercițiului și a comportamentelor potrivite în obiceiuri de la vârste mici este o condiție importantă pentru ca acești copii să devină adulți mai sănătoși. Rezultatele diferitelor cercetări pe această temă sunt importante.

Bazele multor boli se formează la vârste mici, iar riscul de a dezvolta numeroase boli poate fi redus prin obiceiurile dobândite în copilărie.

Multe țări publică ghiduri naționale de nutriție și activitate fizică pentru a orienta corect alimentația și formele de mișcare. Potrivit experților, eforturile comunității sunt foarte importante pentru a crea un mediu social care susține alimentația sănătoasă și activitatea fizică. Cercetările în această direcție subliniază importanța alegerilor și obiceiurilor individuale pentru reducerea riscului de cancer .

Se consideră că o treime dintre decesele prin cancer sunt cauzate de obiceiurile alimentare și de activitate fizică, inclusiv excesul ponderal și obezitatea.

Deși factorii ereditari și genetici influențează riscul de cancer, majoritatea diferențelor de risc dintre persoane provin din factori de mediu.

•  Familial, ereditar și sporadic: concepte confundate frecvent în cancer

Dacă familiile le oferă copiilor un exemplu corect și îi ajută să dobândească obiceiuri sănătoase de la vârste mici, menținerea unei greutăți sănătoase, activitatea fizică pe tot parcursul vieții și o alimentație sănătoasă pot reduce semnificativ riscul de a dezvolta numeroase boli de-a lungul vieții, inclusiv cancerul. Aceste obiceiuri sănătoase sunt asociate și cu un risc mai mic de boli cardiovasculare.

Obezitatea se răspândește rapid în țara noastră, la fel ca în întreaga lume. Datele din țara noastră arată că 34% dintre persoanele de peste 15 ani sunt supraponderale, iar 20% sunt obeze, proporție care crește în fiecare zi.

Totuși, activitatea fizică singură nu este suficientă pentru prevenirea obezității. Sunt importante și obiceiuri precum alimentația sănătoasă și echilibrată, evitarea alimentelor ultraprocesate și a gustărilor nesănătoase și renunțarea la băuturile carbogazoase cu zahăr. La vârste mai înaintate, continuarea acestor obiceiuri alimentare sănătoase este mult mai ușoară decât dobândirea unui obicei nou.

• Fiecare kilogram în plus scurtează viața – rezultatele unui studiu de 25 de ani privind obezitatea în 195 de țări

Contribuțiile surprinzătoare ale sportului la dezvoltarea creierului

Oamenii de știință din Danemarca și Suedia, care studiază de mult timp legătura dintre activitatea fizică din copilărie și realizările din viața ulterioară, au arătat că, la copiii obișnuiți să facă sport, problemele metabolice sunt semnificativ mai puține. În cercetarea efectuată pe 1.2 milioane de copii între 1950-1976, cercetătorii au constatat că persoanele care făceau mai multă mișcare în adolescență aveau o predispoziție mai mare de a avea succes profesional ulterior.

Cercetătorii în neuroștiințe au realizat studii care arată că există mai multe motive pentru diferențele de dezvoltare a creierului la copiii care fac sport. Rezultatele arată că activitatea fizică suficientă în copilărie, pentru dezvoltarea funcției cardiorespiratorii (cardiace și respiratorii), este în legătură directă cu structura și funcția creierului aflat în dezvoltare. Exercițiul este asociat mai ales cu hipocampul, implicat în memorie, și cu cortexul prefrontal, care nu își încheie dezvoltarea până la vârsta de 20 și ceva de ani. Dezvoltarea cortexului prefrontal ne dirijează capacitatea de a gândi, de a raționa și de a realiza acțiuni orientate spre un scop. Exercițiul crește activitatea metabolică și, în consecință, vascularizația cerebrală (angiogeneza); construiește mai multe rețele capilare pentru a transporta sânge și oxigen în diferite regiuni. Totodată, crește formarea sinapselor (punctelor de conexiune) dintre neuroni, sporind capacitatea diferitelor părți ale creierului de a comunica între ele.

„Memoria” exercițiului fizic din prima parte a vieții

O irigare sanguină mai bună a creierului este importantă pentru sănătatea celulelor cerebrale și pare asociată cu un risc mai redus de Alzheimer ulterior. La examinările RMN ale creierului persoanelor care făceau exerciții în copilărie, s-a constatat că vascularizația și fluxul sanguin cerebral erau mai extinse.

Unul dintre cele mai impresionante aspecte ale exercițiului fizic din copilărie este că beneficiile continuă chiar și după încetarea acestuia. Exercițiul din prima parte a vieții are un fel de „memorie” și își păstrează beneficiile pentru sănătate chiar și într-o viață adultă relativ sedentară. De exemplu, copiii care practică tenis sau gimnastică beneficiază de acestea mulți ani. Față de cei care nu fac exerciții, există diferențe mari chiar și în masa, densitatea și conținutul mineral al oaselor. Potrivit cercetărilor, chiar dacă exercițiul nu continuă la vârsta adultă, dacă persoana a început sportul înainte de pubertate, efectele pozitive persistă încă cel puțin 10 ani.

Acest lucru face ca persoanele să fie mai puțin predispuse, ulterior în viață, la boli osoase precum osteoporoza. Oasele participă în mod important la metabolismul energetic, iar modificările precum expresia genică declanșată de exercițiul din prima parte a vieții influențează și căile care modifică răspunsul inflamator al organismului la o dietă bogată în calorii. Aceste modificări îi fac pe copii mai rezistenți, la vârsta adultă, la boli asociate inflamației cronice, precum diabetul și cancerul.