Epidemia obezității crește împreună cu consumul de alimente nesănătoase

Dovezile sugerează că epidemia obezității, mai ales în clasele socioeconomice inferioare, poate fi asociată creșterii aportului de alimente ultraprocesate. Medicii pot însă contribui la ruperea cercului vicios prin strategii-cheie. Epidemia pare direct legată de prevalența bolilor cronice. Obezitatea este chiar considerată cea mai importantă problemă de sănătate mondială după tutun. Eforturile trebuie îndreptate și spre prevenire prin alimentație corectă, nu doar spre tratamentul secundar medicamentos al bolilor. Datele CDC din SUA pentru 2015-2016 arătau obezitate la peste o treime din populație (39,8%). În țara noastră, 34% dintre persoanele peste 15 ani sunt supraponderale și 20% obeze, iar rata crește zilnic.

• Subiect asociat: Cum se măsoară obezitatea? Legătura dintre obezitate și cancer

Care este problema reală?

Studiul sugerează că problema combaterii obezității poate fi sursa alimentelor mai mult decât excesul caloric: „este procesarea alimentelor adevărata problemă?” Analiza tendințelor tipurilor de alimente consumate poate identifica principalul contributor la obezitate și boli cronice.

Consumul alimentelor procesate duce la deficit de fibre

Schimbările alimentare paralele cu creșterea obezității susțin relația prin creșterea consumului alimentelor „ultraprocesate” și „nesănătoase”.

• Subiect asociat: Care este diferența dintre alimentele minim procesate și ultraprocesate? Studiile pe șoareci au arătat că aditivii de reglare alimentară, abundenți în produsele procesate, modifică microbiomul, cresc glicemia à jeun, provoacă hiperfagie (mâncat excesiv), sporesc greutatea și grăsimea și declanșează steatoză hepatică (ficat gras). Studiile recente umane au observat că ultraprocesatele contribuie la sațietate redusă, ritm crescut de alimentare, markeri biochimici mai nefavorabili și îngrășare mai mare.

Detaliile studiului

Current Treatment Options in Gastroenterology a publicat în decembrie 2019 studiul în care toți participanții peste 20 de ani au avut o creștere medie de 7.62 kilograme. Creșterea greutății era pozitiv asociată consumului crescut de chipsuri, băuturi îndulcite, cereale rafinate și carne procesată. Exista și asociere inversă cu alimente minim procesate, precum legume, cereale, nuci și iaurt. Subgrupurile aveau tendințe diferite după clasa socioeconomică; în grupurile superioare calitatea dietei crescuse puțin, dar chiar și aici porțiile procesate crescuseră. Cercetătorii spun că în populația SUA consumul ultraprocesatelor este asociat aportului insuficient de fibre. Deși aportul recomandat zilnic este 25 g pentru femei și 38 g pentru bărbați, datele National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) din 2009-2010 arată o medie de 17 grame. Adulții de culoare și familiile cu venit mic raportau mai puține fibre.

• Subiect asociat: Câte fibre alimentare trebuie să consumăm? Cercetătorii au raportat multe beneficii asociate dietelor bogate în fibre, inclusiv prevenirea leziunilor precanceroase, cancerul, boala cardiovasculară, diabetul de tip 2 și boala Crohn, precum și reducerea mortalității de orice cauză: numeroase beneficii pentru sănătate asociate dietelor bogate în fibre.

Lecții de la oamenii Zonelor Albastre și recomandări pentru medici

„Zona Albastră” (Blue Zones) cuprinde cinci regiuni cu oameni care depășesc 100 de ani fără boli cronice, precum populații indigene sud-americane și mediteraneene. Aceste societăți cu puțină carne, multe fibre și alimente minim procesate au mult mai puține boli cronice și obezitate și trăiesc mai mult fără boală decât populația tipică americană. Pe lângă condiție fizică, interacțiune socială și stres relativ redus, mănâncă până când stomacul este 80% plin și preferă proteinele vegetale, adesea fasole (carne până la cinci ori pe lună). Medicii și dieteticienii trebuie deci să recomande practici care țin cont de factorii socioeconomici: acces la hrană proaspătă, transport, program de muncă. Pacienților consiliați pentru slăbire și dietă sănătoasă trebuie să li se recomande un jurnal alimentar de 2 săptămâni. Apoi se sugerează reducerea sau eliminarea băuturilor carbogazoase și îndulcite și creșterea apei zilnice. Obiectivul final include reducerea frecvenței fast-foodului. Ulterior se recomandă înlocuirea treptată, în fiecare lună, a unei mese cu alimente sănătoase după preferințe. Pot fi alese orezul de conopidă sau bulgurul în locul orezului alb și fierberea ori aburul în locul prăjirii. Medicii și nutriționiștii pot indica rețete și mărci potrivite. Sunt importante urmărirea regulată, raportarea slăbirii și motivarea pe măsură ce apar obiceiurile sănătoase. Trebuie amintit și să nu se pedepsească sau simtă vinovați. O porție mică, ocazională, de mâncare specială care evită senzația privării poate fi cheia succesului.