Ce este conizația și cum se face? Istoricul său

Ce este conizația?

Pe scurt, conizația este îndepărtarea prin tăiere a unei porțiuni în formă de con din colul uterin (cervix uteri, cervixul uterului). Biopsie conică este o altă denumire a acestei proceduri; pentru îndepărtarea țesutului pot fi folosite un bisturiu, un bisturiu laser sau o ansă subțire de sârmă încălzită cu un curent electric. Țesutul este apoi examinat la microscop pentru semne de boală. Conizația poate fi utilizată pentru verificarea cancerului de col uterin sau pentru tratarea anumitor afecțiuni ale colului. 

-subiect conex: drozdogan.com/rahim-agzi-kanseri-belirtileri-ve-tedavisi (în detaliu)

Uneori, celulele prelevate de pe suprafața colului uterin pot părea anormale, fără a fi canceroase. Totuși, aceste celule anormale pot reprezenta începutul unor modificări care duc la cancer. Numim astfel de celule anormale precanceroase (cu tendință ridicată de transformare în cancer) și le clasificăm severitatea prin termeni diferiți, precum leziune intraepitelială scuamoasă, displazie, neoplazie intraepitelială cervicală (CIN) sau carcinom in situ.

În timp ce leziunile precanceroase sunt limitate la stratul epitelial care căptușește colul uterin, când celulele anormale din aceste leziuni se modifică și încep să se răspândească în straturile mai profunde ale colului apare cancerul de col uterin (cervical) .

Conizația este utilizată pentru investigarea unor astfel de situații: când, potrivit rezultatului unui test de frotiu cervical (smear) , se observă modificări anormale ale celulelor colului uterin și când un test smear care arată o patologie avansată nu corespunde constatărilor colposcopice sau rezultatelor biopsiei. Poate fi utilizată și în tratamentul preventiv al neoplaziei intraepiteliale cervicale (CIN).

-Subiect conex: Ce înseamnă un rezultat anormal al testului Papanicolau?

Care sunt tipurile de conizație?

Procedura primește denumiri diferite în funcție de metoda aleasă. Când se face cu bisturiul, se numește conizație cu bisturiu rece; când se face cu laser, conizație laser, iar când se utilizează electricitatea cu un instrument în formă de ansă, LEEP (procedură de excizie electrochirurgicală cu ansă). Conizația, care durează aproximativ 30 de minute, poate fi efectuată sub anestezie locală sau generală.

Fiecare dintre aceste abordări are avantaje și dezavantaje diferite.

Conizația cu bisturiu rece poate oferi mai multe posibilități de analiză histologică, deoarece asigură cele mai curate margini ale probei. Însă produce, în general, mai multă sângerare decât laserul sau LEEP și necesită, în majoritatea cazurilor, anestezie generală.

Procedurile laser durează mai mult și, mai ales când se folosește o densitate redusă a puterii, pot arde marginile țesutului, influențând astfel diagnosticul histologic. Principalul avantaj al procedurii este posibilitatea delimitării precise cu laserul. Totuși, în general, costul ridicat al conizației laser poate umbri acest avantaj.

Procedurile LEEP au mai multe avantaje: rapiditate, păstrarea marginilor pentru evaluare histologică și rate minime de sângerare. În plus, procedurile LEEP se pot efectua în cabinet sau în alte spații de tratament ambulatoriu.

În figura de mai jos este ilustrat modul de efectuare al conizației.

Istoria conizației

Istoria acestei proceduri medicale datează de la începutul secolului 19. În acea perioadă s-au folosit proceduri asemănătoare conizației pentru rezecția cancerelor de col uterin (îndepărtarea chirurgicală a tumorii). În a doua jumătate a secolului 20, conizația a fost utilizată ca instrument important pentru diagnosticarea cauzei examenelor citologice cervicale pozitive la femei fără leziuni și, ulterior, pentru tratarea CIN. După utilizarea pe scară largă a biopsiilor cervicale efectuate colposcopic, care pot fi combinate cu chiuretajul endocervical, utilizarea diagnostică a conizației cu bisturiu rece a scăzut. Totuși, conizația rămâne un instrument important de diagnostic în cazuri selectate. După publicarea unor studii riguroase de către cercetători scandinavi și austrieci, a devenit o metodă acceptată pentru tratamentul CIN. Originea exactă a conizației cu bisturiu rece rămâne incertă din punct de vedere istoric.

Deși tehnica de conizație nu a suferit modificări recente, în 2006 a fost introdus un vaccin tetravalent HPV (împotriva tipurilor 6, 11, 16, 18 de papilomavirus uman), Gardasil. Se așteaptă ca utilizarea pe scară largă a vaccinului HPV să reducă numărul dezvoltărilor celulare anormale din colul uterin și, astfel, nevoia intervențiilor chirurgicale.

-Subiect conex: drozdogan.com/hpv-asisinin-kesfinin-arkasindaki-hikaye-tarihcesi

Frecvența efectuării conizațiilor poate fi estimată în funcție de cazurile de CIN detectabile sau recomandate pentru evaluare din cauza suspiciunii. Deși o mare parte dintre infecțiile HPV – aproximativ 90% – regresează spontan în 2 ani, cazurile depistate necesită colposcopie și, uneori, conizație pentru diagnostic sigur sau tratament. Cancerul de col uterin rămâne al 2-lea cel mai frecvent cancer ginecologic la nivel mondial. Este o cauză importantă de deces la femei mai ales în țările în curs de dezvoltare, în regiunile fără programe eficiente de screening oncologic pentru depistare.

-Subiect conex: De la Războiul Mondial 2 la Nobel: dr. Harald zur Hausen și descoperirea faptului că HPV provoacă un cancer de col uterin

Incidența și mortalitatea cancerului de col uterin au scăzut cu aproximativ 300% din anii 1930 în cea mai mare parte a Americii de Nord și Europei. Cea mai accentuată scădere a început după introducerea screeningului Papanicolau în anii 1950. Deoarece examenul citologic oferă rareori un diagnostic definitiv, conizația colului uterin a devenit un instrument important pentru stabilirea corectă a diagnosticului leziunilor anormale, clinice sau colposcopice. În plus, este o metodă importantă pentru tratamentul leziunilor intraepiteliale cervicale.

Ce este colposcopia?

Procesul de diagnostic clinic începe, de obicei, cu un examen pelvin [examinarea vaginului și a organelor reproducătoare feminine (uter, ovare și col uterin)] și recoltarea unui test Papanicolau. Pentru leziunile suspecte se face preferabil biopsie sub colposcopie. Colposcopia permite examinarea îndeaproape a colului uterin, vaginului sau vulvei. Instrumentul iluminat numit colposcop mărește imaginea colului uterin, permițând o examinare și o vizualizare mai bune. Dacă biopsiile colposcopice necesită evaluare suplimentară, se face conizație pentru diagnostic. Când se observă leziuni intraepiteliale cervicale, metoda poate fi utilizată în scop terapeutic.

În ce situații este preferată conizația?

Conizația în scop diagnostic

• Poate fi efectuată când există anomalii ale celulelor epiteliale ale colului uterin, în special leziuni intraepiteliale scuamoase de grad înalt (HSIL) sau de grad scăzut (LSIL),
• Când constatările colposcopice sunt nesatisfăcătoare din cauza imposibilității de a vedea întreaga zonă de transformare, inclusiv joncțiunea scuamocolumnară, la femei cu anomalii ale celulelor epiteliale,
• Când există incertitudine privind prezența sau absența microinvaziei ori invaziei după diagnosticul de leziune intraepitelială cervicală (CIN) prin biopsie,
• Când se găsește CIN sau cancer microinvaziv la chiuretajul endocervical,
• Când există dovezi citologice sau histologice de epiteliu glandular malign ori premalign,
• În neconcordanțele dintre diagnosticul histologic al biopsiei și diagnosticul citologic, procedura poate fi utilizată în scop diagnostic

Conizația în scop terapeutic

În tratamentul de control, conizația este în prezent o procedură preferată pentru CIN de gradele 2 și 3. Conform autorităților, toate abordările descrise (bisturiu rece, laser, LEEP) sunt la fel de eficiente.

Gradele CIN

• Neoplazie intraepitelială cervicală, gradul 1, CIN-1: displazie ușoară
• Neoplazie intraepitelială cervicală, gradul 2, CIN-2: displazie moderată
• Neoplazie intraepitelială cervicală, gradul 3, CIN-3: displazie severă

În ce situații nu trebuie făcută conizația?

Conizația trebuie evitată în timpul sarcinii, deoarece provoacă în general sângerare de peste 500 ml. La aproximativ 30% dintre pacientele gravide supuse conizației a apărut sângerare postoperatorie, iar 10% dintre acestea au avut un avort spontan. Totodată, crește riscul nașterii premature. Situațiile care necesită efectuarea acestei proceduri sunt prezența unui posibil cancer invaziv depistat în prima sau a doua perioadă de 3 luni a sarcinii. În afara acestor cazuri, trebuie evitată pe cât posibil.

Ce riscuri presupune conizația?

• Risc de sângerare
• Risc de infecție
• Îngustarea colului uterin
• Apariția insuficienței cervicale
• Distocie cervicală (naștere dificilă)

În timpul conizației și după procedură pot apărea sângerare și durere. În plus, infecția este unul dintre cele mai importante riscuri postprocedurale. După conizația cu bisturiu rece, frecvența infecției este între 0,2 la sută și 6,8 la sută. La conizația laser sau procedura LEEP, riscul de infecție este puțin mai mic (între 0 la sută și 2 la sută).

În plus, conizația poate provoca insuficiență sau stenoză cervicală. Un alt risc este distocia cervicală (nașterea dificilă).

Dorința de a avea copii în viitor trebuie discutată cu fiecare pacientă. La persoanele care ar putea dori o sarcină viitoare, trebuie decis dacă îndepărtarea unui con superficial este suficientă pentru atingerea scopului conizației; deoarece această procedură poate provoca insuficiență cervicală, care poate duce la avorturi spontane sau naștere prematură.

Trebuie reținute și unele riscuri pentru operator; atât conizația laser, cât și LEEP produc fum. Inhalarea fumului poate fi periculoasă pentru operator, deoarece acesta poate conține particule HPV. De aceea, utilizarea dispozitivelor de evacuare a fumului este indispensabilă și se recomandă purtarea unei măști în timpul procedurii.

La ce trebuie acordată atenție după conizație?

După conizație pot apărea sângerări vaginale în decurs de o săptămână. În această perioadă nu trebuie folosite deloc tampoane intravaginale. Trebuie preferate absorbantele igienice. Vaginul nu trebuie curățat cu apă, săpun sau alte produse și trebuie evitat orice contact sexual aproximativ o lună după conizație.

Conizația – rezumat și recomandări:

• Îndepărtarea întregii zone de transformare printr-o biopsie în formă de con este o procedură diagnostică și potențial terapeutică pentru femeile cu neoplazie cervicală.
• Procedurile standard pentru biopsia conică includ metodele cu bisturiu, laser și electrochirurgie.
• Tehnica utilizată și configurația conului trebuie individualizate în funcție de leziune.
• Cea mai importantă complicație intraoperatorie a biopsiei conice este sângerarea, care apare la aproximativ 5% până la 10 la sută dintre paciente și poate fi gestionată de obicei prin mici măsuri locale.

- Subiect conex: Australia este pe cale să elimine complet acest cancer