Discutarea procesului morții în cancer - nu a venit deja timpul?

În tratamentul pacientului oncologic aproape de sfârșitul vieții, comunicarea deschisă a medicilor și deciziile împreună cu pacientul și apropiații contează la fel ca intervențiile clinice. Refuzul discuției despre moarte îngreunează comunicarea profesioniștilor cu pacientul și familia. Tăcerea poate afecta și relația familiei cu pacientul, creând confuzie, incertitudine și nemulțumiri despre îngrijire. De aceea considerăm că timpul discuției a venit de mult.

Nu putem împiedica moartea, dar avem multe de făcut înainte de ea.

Un studiu din aprilie 2008 a raportat că peste % 54 din nemulțumirile despre tratamentul oncologic priveau îngrijirea terminală. Alt studiu, din 2011, a găsit satisfacție mai mică la pacienții terminali din spitale decât din centre paliative: % 50 față de % 80. Astfel, spitalele oncologice trebuie să ofere servicii paliative specializate individualizate sau să îndrume pacientul terminal către un centru paliativ.

- Îngrijirea paliativă - ce este tratamentul de sprijin? De ce contează în cancer?

Comunicarea cu compasiune

Un chestionar la medici de spital a găsit că % 39 dintre nemulțumirile despre îngrijirea finală proveneau din comunicare slabă, dintre ele % 32 din situații medicale generale și % 26 chirurgicale. Și în centrele paliative, majoritatea priveau comunicarea. Însă dacă echipa a gestionat bine sfârșitul și a comunicat corect, familia apreciază de obicei mult medicii.

Când apropiatul unui pacient terminal reclamă ceva, medicii văd o familie într-o perioadă grea. Una dintre probleme este sentimentul că nimeni nu a comunicat corect de la început. Dacă medicul, pacientul și familia comunică bine, procesul este considerat mai bine gestionat, indiferent de rezultatul fizic.

Medicul poate crede că a transmis informația importantă, dar pacienții și familiile, mai ales vulnerabile sau suferinde, pot să nu o perceapă complet. Pot dezvolta așteptări nerealiste și o apărare prin neauzirea medicului. Medicii trebuie să știe aceasta, să repete informația și să verifice înțelegerea.

Pacientul, apropiații și echipa trebuie să se asigure cât mai mult că nevoile sunt satisfăcute și emoțiile respectate.

- Importanța începerii precoce a îngrijirii paliative în cancerul în stadiul 4 și subtilitățile acesteia

Dimensiunea învinuirii

Nemulțumirile provin adesea din evenimente stresante când oamenii sunt foarte vulnerabili și speriați. Familiile cu durere, furie și neputință pot căuta un responsabil pentru deces. Însă problema constă adesea în contradicția dintre așteptările familiei și realitate.

Profesioniștii trebuie să evite blocarea în reclamațiile apropiaților și să rezolve problemele deschis, sincer, profesional și într-un interval potrivit.

- Conștientizarea sau necunoașterea evoluției în cancerul terminal!

Ce pot face medicii pentru reducerea nemulțumirilor?

Medicul oncolog trebuie să explice pacientului și familiei ce este de așteptat în îngrijirea paliativă. Faptul că medicii au văzut des asemenea situații nu înseamnă că pacientul sau familia știu ce poate urma.

Este importantă și prescrierea anticipativă: medicamentele și rețetele trebuie pregătite după nevoile posibile din zilele sau chiar orele următoare.

- Cum se tratează durerea oncologică?

Pentru procesul așteptat, calitatea vieții necesită planuri de îngrijire. Pacienții sunt de obicei bucuroși să discute. Medicii se tem să nu îi tulbure și ezită să înceapă, însă conversația ajută.

Dacă familia nu a fost pregătită pentru moarte în spital, informarea și explicațiile la scurt timp după deces pot reduce grijile. Comunicarea continuă, explicarea evenimentelor și răspunsurile pot reduce reclamațiile. Mai important, trebuie arătată compasiune și povestit ce s-a întâmplat.

Personalul trebuie să fie atent și grijuliu: strângerea imediată a lucrurilor decedatului și restituirea grăbită ori curățarea imediată a camerei pot face familia să se simtă neprețuită.

Întâmpinarea morții diferă după cultură

Unele culturi acceptă moartea, altele o neagă, uneori folosind medicină agresivă pentru a o sfida. Influența occidentală ne face adesea să negăm și să sfidăm moartea.

Dacă medicii și pacienții ar fi mai sinceri despre limitele medicinei, ar putea vorbi mai devreme despre moarte, prevenind multe nemulțumiri finale.

În unele culturi, discuția deschisă este inacceptabilă, considerată lipsă de respect, ghinion sau pierdere de speranță. Unele familii pot necesita lideri religioși pentru facilitare. Aceasta nu trebuie făcută pentru oprirea îngrijirii finale; altfel îngreunează munca profesionistului.

Dacă există nepotrivire culturală între medic și pacient, discuția așteptărilor poate fi și mai grea. Când realitatea nu le satisface și nu sunt discutate, rezultatele sunt adesea pline de nemulțumiri.

- V-ar putea interesa: Gestionarea problemelor respiratorii în cancerul pulmonar: reabilitarea pulmonară