Ce trebuie știut despre limfomul în stadiul 4

Limfomul în stadiul 4 apare când cancerul, într-o regiune îndepărtată a corpului din afara sistemului limfatic, precum măduva spinării, plămânii sau ficatul, produce metastaze (se răspândește).

Limfomul este un cancer care apare într-un tip de globule albe numite limfocite. Aceste celule circulă prin sistemul limfatic, parte a sistemului imunitar al corpului. Ca în multe cancere, limfomul are patru stadii.

Limfomul în stadiul 4 (IV) poate fi adesea tratat. Prognosticul (evoluția bolii) unui pacient diagnosticat cu limfom depinde de mulți factori, inclusiv tipul limfomului și vârsta persoanei.

Acest articol discută diferite tipuri de limfom, inclusiv simptomele, tratamentele și supraviețuirea.

Tipurile de limfom

Limfomul este un termen folosit pentru a descrie cancerul care se dezvoltă în sistemul limfatic. Există două tipuri principale de limfom:

1. Limfomul Hodgkin și
2. Limfomul non-Hodgkin (limfomul non-Hodgkin).

Limfomul Hodgkin

Caracteristica limfomului Hodgkin este prezența celulelor Reed-Sternberg. Aceste celule sunt celule imunitare de tip Bmature care au devenit canceroase.

95 la sută dintre limfoamele Hodgkin sunt alcătuite din următoarele 4 subtipuri; acestea sunt numite limfom Hodgkin clasic.

• scleroză nodulară
• celularitate mixtă 
• bogat în limfocite (lymphocyte-rich)
• cu depleție limfocitară (lymphocyte-depleted)

Aproximativ 5 la sută dintre persoanele cu limfom Hodgkin au limfom Hodgkin nodular cu predominanță limfocitară.

Fiecare subtip diferit de limfom Hodgkin are caracteristici diferite, care vor determina opțiunile de tratament.

Limfomul non-Hodgkin

Spre deosebire de limfomul Hodgkin, limfomul non-Hodgkin poate proveni din celule imunitare de tip B sau celule imunitare de tip T. Poate apărea și în alte organe din afara ganglionilor limfatici, precum stomacul, intestinele și pielea.

Peste 90 de tipuri de limfom non-Hodgkin există și pot fi clasificate în diferite moduri.

Limfomul non-Hodgkin poate fi clasificat, după tipul de limfocit afectat, ca limfom non-Hodgkin cu celule T sau cu celule B. Alternativ, limfomul poate fi descris ca indolent (moderat / blând) sau agresiv, pentru a reflecta viteza cu care crește și se răspândește.

La fel ca în limfomul Hodgkin, tipul limfomului non-Hodgkin va determina tratamentul.

Care sunt simptomele limfomului?

Limfomul Hodgkin și cel non-Hodgkin au multe simptome similare. Unele simptome apar când boala afectează organe din afara sistemului limfatic, precum stomacul sau plămânii.

Simptomele limfomului în stadiul 4 pot include:

• ganglioni limfatici măriți sub piele (limfadenopatie)
• oboseală
• frisoane 
• pierderea poftei de mâncare
• mâncărime
• tuse persistentă / rebelă
• dificultăți de respirație (dispnee)
• durere toracică 
• balonare abdominală
• sațietate precoce 
• apariția ușoară a vânătăilor sau sângerării 
• infecții frecvente 
• greață sau vărsături

Simptomele B reprezintă un grup de simptome care oferă indicii despre stadializarea atât a limfomului Hodgkin, cât și a celui non-Hodgkin. Aceste simptome apar de obicei în limfomul mai avansat și includ: 

• pierderea involuntară a peste 10 la sută din greutatea corporală în 6 luni 
• febră fără legătură cu o infecție 
• transpirații nocturne abundente

- Subiect conex: Ce este limfomul (cancerul limfatic)? (detaliat)

Tratamentul limfomului

Tratamentul limfomului în stadiul 4 va depinde de tipul limfomului, istoricul medical al persoanei și organele pe care le afectează.

Tratamentul limfomului Hodgkin

Tratamentul limfomului Hodgkin în stadiul 4 include de obicei cicluri cu mai multe medicamente de chimioterapie.

Combinațiile de medicamente chimioterapice pot include: 

• ABVD: Este cea mai frecvent aleasă schemă în limfomul Hodgkin; conține doxorubicină, bleomicină, vinblastină și dacarbazină. 
• BEACOPP: Conține bleomicină, etopozid, doxorubicină, ciclofosfamidă, vincristină, procarbazină și prednison. Medicii iau în considerare această schemă pentru persoane cu anumite caracteristici specifice. Este eficientă, însă din cauza riscului de cancer secundar (de exemplu leucemie) și infertilitate este o opțiune mai puțin răspândită. 
• Stanford V: Conține mecloretamină, doxorubicină, vinblastină, vincristină, bleomicină, etopozid și prednison. Medicii nu folosesc frecvent această schemă.

Ulterior, persoanelor cu mase mari sau dovezi de boală reziduală (rămasă) li se poate recomanda radioterapie .

De asemenea, un transplant de celule stem sau alte metode de tratament, inclusiv medicamente experimentale ori combinații de medicamente, pot fi recomandate.

Tratamentul limfomului non-Hodgkin

Pentru a trata limfomul non-Hodgkin folosim frecvent o combinație standard de chimioterapie, CHOP . Această schemă include medicamentele ciclofosfamidă, doxorubicină, vincristină și prednison.

Pentru tipurile agresive de limfom non-Hodgkin, la schema CHOP se poate adăuga rituximab , un medicament de imunoterapie . Această combinație crește eficacitatea tratamentului și poate vindeca potențial limfomul non-Hodgkin.

De asemenea, în tratamentul limfomului non-Hodgkin se pot recomanda transplant de celule stem, radioterapie sau alte medicamente.

Rezumatul tratamentului limfomului

Îmbunătățirea continuă a opțiunilor actuale de tratament înseamnă că uneori, în funcție de tip și de factorii de risc ai unei persoane, limfomul poate fi vindecat complet chiar și în stadiul 4. Dacă vindecarea nu este posibilă, tratamentul urmărește gestionarea simptomelor și păstrarea calității vieții.

Supraviețuirea în limfomul în stadiul 4

Ratele de supraviețuire permit o mai bună înțelegere a probabilității ca tratamentul să reușească pentru un anumit tip și stadiu de cancer.

Ratele de supraviețuire sunt estimări care variază în funcție de stadiul cancerului. Este important să știm că fiecare persoană este diferită și mulți oameni pot trăi mult mai mult decât aceste estimări.

În general, pentru limfomul Hodgkin în stadiul 4 , rata de supraviețuire la 5 ani este de 65 la sută. Următorii factori de risc influențează prognosticul unei persoane și pot face limfomul mai sever:

• Prezența simptomelor B
• Vârsta de peste 45 de ani 
• Sexul masculin 
• Anumite valori specifice ale analizelor de sânge

Pentru toate stadiile limfomului non-Hodgkin , rata totală de supraviețuire relativă la 5 ani este de 71 la sută.

Ratele de supraviețuire relativă compară persoanele cu această boală cu cele fără boală și variază mult între diferite tipuri și stadii. Mulți factori pot influența rata de supraviețuire. O persoană trebuie să discute cu medicul factorii săi de risc specifici.

Rezumat

Limfomul este un cancer al sistemului limfatic. Limfomul în stadiul 4 înseamnă că s-a răspândit cancerul într-un organ din afara sistemului limfatic.

Ratele de supraviețuire variază mult în funcție de factorii individuali de risc și tipul cancerului. Rata de supraviețuire în limfomul în stadiul 4 este mai mică decât în celelalte stadii, dar în unele situații medicii pot obține vindecarea completă.

Persoanele diagnosticate cu limfom în stadiul 4 trebuie să discute cu medicii lor opțiunile de tratament și rezultatele. Tratamentul acestei boli necesită o abordare comună din partea medicilor, asistenților medicali, asistenților sociali, consilierilor de sănătate mintală și sprijinului social. 

*

- Care este diferența dintre leucemie și limfom?