Efectele surprinzătoare ale dietei mediteraneene asupra bolilor cardiovasculare

Se știe că alimentația influențează direct numeroase boli, în frunte cu cele cardiovasculare. Bolile cardiovasculare reprezintă denumirea generală a unui grup de afecțiuni care afectează inima și vasele de sânge. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), acestea sunt principala cauză de deces la nivel mondial, fiind responsabile de 38% dintre toate decesele. Cea mai eficientă alimentație pentru prevenirea bolilor cardiovasculare este dieta mediteraneeană. În această analiză cuprinzătoare prezentăm legătura dintre bolile cardiovasculare și dieta mediteraneeană.

Ce tipuri de boli cardiovasculare există?

Boala coronariană: Este boala cardiovasculară produsă prin îngustarea vasului care hrănește inima. Când îngustarea duce la blocaj, poate provoca infarct miocardic, cunoscut și ca atac de cord, sau insuficiență cardiacă.

Boala cerebrovasculară: Este boala vaselor cerebrale produsă prin îngustarea vaselor care alimentează creierul. După blocarea lor pot apărea atacul ischemic tranzitoriu, adică un episod de sub 24 de ore care nu lasă leziuni permanente, și accidentul vascular cerebral. În plus, accidentul vascular cerebral poate apărea și prin sângerarea vaselor cerebrale sau a cheagului.

Boala arterială periferică: Este boala vaselor de sânge care alimentează brațele și picioarele.

Boala vaselor mari, tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară: Este situația produsă prin blocarea cu cheaguri de sânge a vaselor care pornesc din venele picioarelor și pot ajunge la inimă și plămâni.

Principala cauză a blocajelor care împiedică sângele să ajungă la inimă sau creier o reprezintă depunerile de grăsime pe pereții interiori ai vaselor care le alimentează. Ca urmare, plăcile formate din grăsimi, colesterol, calciu și alte substanțe din sânge încep să obstrueze vasul și se dezvoltă ateroscleroza (întărirea arterelor).

Care sunt principalele cauze ale bolilor cardiovasculare?

Blocajele vaselor inimii apar, de obicei, prin asocierea mai multor factori de risc. Printre riscurile bolilor cardiovasculare se numără fumatul, alimentația nesănătoasă, obezitatea, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, hiperlipidemia (tulburarea nivelului colesterolului din sânge), hipertensiunea, diabetul, antecedentele familiale de boli cardiovasculare și vârsta înaintată. Dintre acești factori, cei în afara geneticii și vârstei pot fi modificați. 

Asociația Americană a Inimii [American Heart Association (AHA)] definește 7 factori de risc care trebuie modificați pentru sănătatea ideală a inimii, sub denumirea „Cele 7 elemente simple ale vieții” (Life’s Simple 7) .

Cele 7 elemente simple ale vieții recomandă, pentru sănătatea ideală a inimii:

1. Renunțarea la fumat,
2. Creșterea activității fizice,
3. Atingerea greutății ideale,
4. Adoptarea unor obiceiuri alimentare bune,
5. Scăderea glicemiei,
6. Scăderea colesterolului,
7. Scăderea tensiunii arteriale.

Revista „Circulation” a publicat un studiu care a evaluat sănătatea și alimentația populației din Statele Unite între 2009-2011 și a urmărit schimbările în timp. Au fost observați 7622 de participanți timp de 6 ani și s-a cercetat legătura dintre respectarea recomandărilor „Life’s Simple 7” și sistemul circulator. Rezultatele au arătat că respectarea recomandărilor

• „Cele 7 elemente simple ale vieții” în număr de cel puțin 5 de către participanți, în comparație cu cei care nu aplicau nicio recomandare, era asociată cu un risc de deces cardiovascular cu 78% mai mic.

Factorii de risc cardiovascular sunt împărțiți în modificabili și nemodificabili. Vârsta înaintată, genetica și sexul nu pot fi schimbate. Totuși, printr-o alimentație conformă dietei mediteraneene, care include echilibrat și sănătos toate grupele alimentare, factorii modificabili pot fi reduși semnificativ.

Dieta mediteraneeană poate asigura celelalte 5 recomandări din Cele 7 elemente simple ale vieții, în afara celor privind fumatul și exercițiul fizic.

Modelul alimentar mediteraneean, pe scurt

• În principal: fructe, legume, ulei de măsline, pește, cereale integrale, leguminoase uscate, nuci, lapte și lactate cu puține grăsimi
• În cantități moderate: ouă, carne albă fără piele
• În cantități limitate: consum de carne roșie

Riscul cardiovascular poate fi redus prin dieta mediteraneeană!

Angel Keys, fondatorul modelului alimentar mediteraneean, a efectuat, pentru a-i studia efectul asupra bolilor cardiovasculare, un studiu cu 12.763 de persoane de vârstă mijlocie, numit „Studiul celor 7 țări”. Studiul a examinat legătura dintre alimentație și bolile cardiovasculare în 7 țări mediteraneene și 7 țări nemediteraneene. Rezultatele au arătat pentru prima dată că:

• Populațiile mediteraneene, precum grecii, în special fermierii cretani, și locuitorii din sudul Italiei aveau o mortalitate cardiovasculară mai mică decât populațiile din nordul Europei și America de Nord. 

Ateroscleroza este considerată astăzi o boală inflamatorie ;

• După o alimentație nesănătoasă de lungă durată, lipidele din sânge, particulele LDL oxidate (colesterolul rău) și acizii grași liberi activează procesul inflamator. Țesutul adipos poate fi responsabil de întregul proces care duce la boli cardiovasculare. Este legat și de rezistența la insulină și apariția diabetului de tip 2 (T2DM). Țesutul adipos eliberează adipocitokine inflamatorii, precum TNF-α, IL-6, MCP-1, leptina și rezistina, și intensifică stresul oxidativ care provoacă inflamația. Ca urmare, răspunsul inflamator și rezistența la insulină pot determina procesul aterosclerotic.
• Dieta mediteraneeană este bogată în vitamine antioxidante, flavonoide, minerale și fibre, dar limitată în grăsimi saturate și colesterol. De aceea, reduce stresul oxidativ, adipocitokinele inflamatorii, leziunile inflamatorii, rezistența la insulină și riscul T2DM. În plus, uleiul de măsline, nucile, alunele, migdalele, nucile și peștele din acest model sunt surse de omega-6 și omega-3. Aceste alimente cresc colesterolul HDL și reduc colesterolul LDL, putând astfel contribui la reducerea riscului cardiovascular.

În 2019, The Proceedings of the Nutritional Society  a publicat un studiu care a evaluat o cercetare despre legătura dintre dieta mediteraneeană, IL-6 și CRP (proteina C reactivă), produsă în organism de ficat și celulele adipoase și crescută în inflamație. În studiul cu 772 de participanți, aceștia au urmat fie dieta mediteraneeană, fie un model alimentar sărac în grăsimi. În urma studiului, în grupul care urma dieta mediteraneeană s-a observat o scădere a nivelurilor IL-6 și CRP ; în schimb, în grupul care urma o dietă săracă în grăsimi s-a constatat o creștere a nivelurilor IL-6 și CRP. Totodată, față de dieta săracă în grăsimi, modelul mediteraneean a îmbunătățit mai mult tensiunea arterială și profilul lipidic și a redus mai mult rezistența la insulină.

În 2017, European Journal of Nutrition  a publicat o analiză sistematică și o meta-analiză care au evaluat 29 de studii privind dieta mediteraneeană și riscul cardiovascular. După examinarea tuturor studiilor:

• S-a concluzionat că dieta mediteraneeană reduce riscul bolilor cardiovasculare.

Dacă examinăm efectul dietei mediteraneene asupra factorilor de risc cardiovascular stabiliți;

De la definirea sa până astăzi, modelul alimentar mediteraneean este cel mai cercetat. Printre factorii de risc cardiovascular asupra cărora acționează se numără:

• obezitatea
• diabetul
• hipertensiunea
• hipercolesterolemia

Efectul dietei de reducere a riscului acestor boli este susținut de numeroase studii. Să le examinăm acum pe fiecare în parte:

Obezitatea și dieta mediteraneeană

O parte dintre factorii de risc cardiovascular modificabili sunt legați de obezitate. De exemplu, probabilitatea ca o persoană obeză să aibă T2DM sau hipercolesterolemie este mult mai mare decât la o persoană cu greutate normală. Motivul este că alimentația de tip occidental (fast-food și produse rafinate) provoacă creștere în greutate și, prin conținutul ridicat de grăsimi saturate, colesterol și zaharuri simple, crește glicemia, trigliceridele, colesterolul total și LDL și reduce colesterolul HDL.

În 2018, Nutrition and Dietetics a publicat un studiu care a evaluat măsurătorile antropometrice și respectarea dietei mediteraneene la persoanele participante anterior la European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition , un grup de 32.119 de persoane. Au fost examinate schimbările dintr-o perioadă de 5 ani și s-a observat că respectarea dietei mediteraneene:

• Reducea riscul de creștere în greutate și, astfel, riscul de obezitate,
• Reducea circumferința taliei și, astfel, riscul de obezitate abdominală.

Diabetul de tip 2 și dieta mediteraneeană

Asociația Americană de Diabet [American Diabetes Association (ADA)] recomandă dieta mediteraneeană persoanelor cu diabet pentru prevenirea complicațiilor cardiovasculare. Totodată, prin aportul redus de carbohidrați simpli, precum zahărul, dulceața sau concentratul de suc de fructe, și cel ridicat de carbohidrați complecși, precum fructele, cerealele integrale și leguminoasele uscate, acest model poate reduce rezistența la insulină și riscul T2DM la persoanele sănătoase.

 În 2020, Nutrition and Diabetes a publicat un studiu care a evaluat respectarea dietei mediteraneene la 11.991 de persoane și riscul T2DM după 22 de ani de observație. Studiul a concluzionat că:

• Pe măsură ce scorurile dietei mediteraneene creșteau, riscul T2DM scădea. 

Hipertensiunea și dieta mediteraneeană

Dieta mediteraneeană limitează alimentele bogate în sare și încurajează consumul alimentelor bogate în vitamine, minerale și fibre. De aceea, poate avea efecte favorabile asupra hipertensiunii. Varianta sa destinată pacienților hipertensivi, cu un conținut de sare și mai redus, este dieta „Dietary Approaches to Stop Hypertension (DASH)”. Dieta mediteraneeană și dieta DASH sunt alese de US News & World Report de ani buni drept cele mai sănătoase modele alimentare (vedeți infograficul de la sfârșitul articolului).

În 2019, Hypertension  a publicat un studiu cu 1294 de participanți sănătoși de 65-79 de ani, împărțiți în 2 grupuri. Primul și-a continuat alimentația obișnuită, iar celălalt a urmat dieta mediteraneeană. După 1 an s-a observat că acest model:

• Reducea tensiunea arterială și rigiditatea arterială, fiind eficient pentru îmbunătățirea sănătății cardiovasculare.

Hipercolesterolemia și dieta mediteraneeană

Hipercolesterolemia este una dintre cauzele principale ale bolilor cardiovasculare. Creșterea colesterolului total și LDL, care provoacă formarea plăcilor vasculare, este legată, de obicei, de diete bogate în colesterol și grăsimi saturate. În schimb, vitaminele antioxidante și flavonoidele din dieta mediteraneeană, săracă în grăsimi saturate și colesterol, reduc stresul oxidativ și leziunile inflamatorii asociate aterosclerozei.

În 2018, Environmental Research and Public Health  a publicat un studiu care a evaluat respectarea dietei mediteraneene la 366 de participanți și efectele asupra profilului lipidic. S-a concluzionat că:

• Profilurile lipidice ale persoanelor care nu urmau dieta mediteraneeană erau afectate negativ.

Ce efect are dieta mediteraneeană asupra acidului uric?

Pe lângă factorii de mai sus, cercetările recente arată că acidul uric crescut este un factor important care mărește riscul bolilor cardiovasculare (pentru analiza detaliată a legăturii dintre decesele cardiovasculare și acidul uric, puteți consulta articolul nostru pe această temă ).

În 2019, Nutrients  a publicat o analiză sistematică privind legătura dintre dieta mediteraneeană, dieta cu restricție de purine, dieta cu restricție calorică și nivelul acidului uric din sânge. S-a concluzionat că, pe termen lung, modelul mediteraneean este cel mai eficient pentru menținerea unui nivel echilibrat al acidului uric.

Concluzie și rezumat

Numeroase studii privind legătura dintre dieta mediteraneeană și tulburările metabolice au concluzionat că acest model îmbunătățește sănătatea și reduce riscul cardiovascular. De aceea, atât pentru prevenirea tulburărilor metabolice care cresc riscul cardiovascular, cât și pentru a contribui la prevenirea altor boli, precum Alzheimer, guta și cancerul, vă recomandăm o alimentație conformă modelului mediteraneean, care include echilibrat toate grupele alimentare.

Subiecte conexe

Beneficiile pentru sănătate și efectele metabolice ale dietei mediteraneene – Cum a devenit cea mai bună dietă din lume?

Cancerul de intestin gros (colon și rect) și dieta mediteraneeană

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern

Gestionează preferințele pentru a vedea conținutul extern