Ce ajută în steatoza hepatică și cum dispare aceasta?

Grăsimea este stocată în multe zone ale corpului pentru energie și izolare. Ficatul este unul dintre aceste organe. Dacă însă nivelul grăsimii din ficat este ridicat, aceasta poate fi un semn al bolii ficatului gras. Steatoza hepatică se poate dezvolta în legătură cu alcoolul sau independent de acesta. Și sarcina poate provoca steatoză hepatică. Pentru un diagnostic cert pot fi necesare analize de sânge, investigații imagistice și, uneori, o probă de biopsie hepatică.

Acumularea de grăsime lezează celulele hepatice

Acumularea de grăsime împiedică eliminarea toxinelor de către ficat și producerea bilei necesare digestiei. Când ficatul nu își poate îndeplini eficient funcția, apar și alte probleme în organism.

Cel mai important lucru pentru o persoană cu steatoză hepatică trebuie să fie schimbarea obiceiurilor alimentare și a stilului de viață. Modificările alimentare și exercițiile regulate constituie tratamentul de primă linie în steatoza hepatică nealcoolică. Pentru metode terapeutice suplimentare poate fi necesară o discuție cu medicul. În acest articol am prezentat ce puteți face pentru steatoza hepatică.

Acumularea grăsimii în ficat asociată obezității

Steatoza hepatică a fost asociată cu grăsimea viscerală (din interiorul abdomenului) și rezistența la insulină. Obezitatea este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru afecțiunile hepatice. Unele studii au arătat că peste 90% dintre pacienții obezi au steatoză hepatică.

Slăbirea și exercițiile reduc steatoza hepatică

Niciun medicament nu a fost aprobat pentru tratarea bolii ficatului gras!

Schimbările stilului de viață pot însă reduce riscul problemelor hepatice. Alimentația sănătoasă și exercițiile au cel mai mare succes în prevenirea bolii hepatice incipiente. Pierderea a cel puțin 5% din greutatea corporală totală poate reduce steatoza hepatică. Pentru persoanele supraponderale sau obeze trebuie urmărită însă o scădere de cel puțin 10% din greutate. O scădere de 10% înseamnă pierderea a 10 kilograme pentru o persoană de 100 de kilograme. Pentru reducerea acumulării de grăsime în ficat și a procesului inflamator este necesară o scădere în greutate mai mare.

Exercițiile fizice reduc nivelul grăsimii hepatice independent de dietele hipocalorice, astfel încât acestor pacienți li se pot planifica săptămânal 150-300 de minute de exerciții de intensitate moderată sau 75-150 de minute de activitate intensă.

Există vreun supliment care să reducă steatoza hepatică?

Printre suplimentele vegetale cel mai des utilizate în steatoza hepatică se numără armurariul, anghinarea, berberina (o sare de amoniu) și turmericul.

Unele studii indică faptul că anumite componente ale armurariului ajută la ameliorarea simptomelor (semnelor) unor boli hepatice. Nu există însă un studiu care să arate că tratează boala. Se afirmă că turmericul poate ajuta la protejarea leziunilor hepatice. Totuși, nu există suficiente cercetări care să susțină utilizarea regulată.

Berberina este un compus vegetal despre care s-a arătat că scade semnificativ glicemia, insulina și colesterolul, alături de alți indicatori ai sănătății. Câteva studii sugerează că poate fi utilă și persoanelor cu steatoză hepatică. Cercetătorii subliniază însă că sunt necesare mai multe cercetări în acest domeniu.

Anghinarea, din familia armurariului, este cunoscută pentru beneficiile asupra ficatului. Este însă mai potrivit să o consumăm natural, în sezon, decât sub formă de comprimate. Astfel oferiți atât dumneavoastră, cât și familiei o masă sănătoasă.

Dieta mediteraneeană pentru un ficat sănătos

Multe diete sănătoase vă pot ajuta să slăbiți, însă unele pot avea beneficii suplimentare pentru ficat. Cercetările arată că dieta mediteraneeană este cea mai sănătoasă alegere atât pentru încurajarea slăbirii, cât și pentru îmbunătățirea sănătății ficatului.

Dieta mediteraneeană include în general fructe, legume, nuci, cereale integrale, fructe de mare și ulei de măsline. Reducerea consumului de cereale rafinate și carne roșie și procesată poate încetini steatoza hepatică. Fructoza din fructe nu este de obicei asociată cu steatoza hepatică. Însă fructoza comercială din multe sucuri și băuturi gata preparate nu trebuie consumată deloc sau trebuie consumată în cantități foarte mici.

Reducerea aportului caloric și adoptarea unei diete bogate în fibre, precum dieta mediteraneeană, reprezintă un bun punct de pornire. Un specialist în nutriție poate ajuta la pregătirea unui program personalizat, potrivit gusturilor persoanei, eventualelor simptome și stării sale actuale de sănătate.

Cercetări științifice despre steatoza hepatică

Alimentația pacienților cu steatoză hepatică trebuie să includă alimente foarte variate. Reducerea aportului caloric și consumul ridicat de fibre reprezintă punctul general de pornire. În plus, unele studii au arătat că anumite alimente pot fi utile în steatoza hepatică.

Usturoi

Usturoiul este un aliment de bază al cărui gust și aromă sunt apreciate de mulți dintre noi. Poate fi util persoanelor cu ficat gras. Un studiu din 2016 a arătat că utilizarea pudrei de usturoi sau a usturoiului poate reduce steatoza hepatică. Trebuie însă reținut că utilizarea necontrolată poate provoca probleme grave, de exemplu risc de sângerare.

Acizi grași omega-3

Un studiu publicat în 2016 a arătat că acizii grași omega-3 cresc nivelul HDL (proteină cu densitate mare) la persoanele cu steatoză hepatică. Acesta este cunoscut popular drept colesterol bun. Sunt necesare mai multe cercetări pentru confirmarea constatării. De aceea, includerea în alimentație a surselor de omega-3 precum somonul, sardinele și nucile, în locul suplimentelor de omega-3, poate ajuta la reducerea grăsimii hepatice.

Broccoli

Toate preparatele cu legume sunt utile persoanelor cu steatoză hepatică. Dacă nu obișnuiți să consumați broccoli, putem spune că este o legumă care trebuie inclusă în alimentație. Un studiu din 2016 pe șoareci a arătat că, pe termen lung, consumul de broccoli ajută la prevenirea acumulării de grăsime în ficat. Sunt necesare mai multe studii, însă aceste date par promițătoare.

Nuci

Toate fructele oleaginoase contribuie la alimentație. Nucile pot fi însă utile persoanelor cu ficat gras datorită conținutului de acizi grași omega-3. Un studiu din 2015 a arătat că, la persoanele cu steatoză hepatică, consumul de nuci îmbunătățește testele funcției hepatice.

Proteine din zer

Nutrients a publicat un studiu care a constatat că proteinele din zer reduc acumularea de grăsime în ficat. Femeilor obeze li s-au administrat zilnic 60 de grame de zer timp de 4 săptămâni. Ca rezultat, grăsimea hepatică a scăzut cu 20%. Proteinele din zer se mai numesc proteine Whey. Sunt alcătuite din A-lactalbumină, B-lactoglobulină, albumină serică și imunoglobuline.

Avocado

Avocado are carbohidrați alcătuiți în proporție de aproximativ 80% din fibre alimentare (70% insolubile și 30% solubile). Față de alte fructe, avocado conține foarte puțin zahăr. O jumătate de avocado conține doar aproximativ 0,2 g de zahăr. Cercetările sugerează că avocado conține substanțe chimice care pot încetini steatoza hepatică. Prin conținutul de fibre poate ajuta și la controlul greutății.

Recomandări pentru reducerea steatozei hepatice

• Evitarea alimentelor cu fructoză și sirop de porumb poate reduce grăsimea din ficat.
• O persoană cu boala ficatului gras trebuie să renunțe la consumul de alcool. Alcoolul contribuie la steatoza hepatică, la alte boli hepatice precum ciroza și la cancerul hepatic.
• Alimentele prăjite și sărate pot contribui la creșterea în greutate. De aceea trebuie consumate cât mai puțin în cadrul dietei.
• Cerealele precum pâinea albă, orezul și pastele albe, care sunt procesate, pot crește glicemia în timpul digestiei. Alegerea unor alternative integrale precum leguminoasele și grâul integral, în locul cerealelor rafinate, poate fi utilă.
• Carnea grasă și procesată se numără printre alimentele pe care o persoană cu steatoză hepatică trebuie să le evite. Aceste produse cresc și aportul de grăsimi saturate. Când sunt consumate, pot fi alese variantele mai slabe. Poate fi util și consumul alături de ele al unor alimente cu fibre, precum salata.
• Știm că excesul de calorii poate provoca obezitate și steatoză hepatică. De aceea trebuie evitate obiceiurile alimentare nesănătoase, precum mesele prea abundente seara, mâncatul noaptea târziu și mâncatul foarte rapid.

Este necesară mai multă conștientizare privind steatoza hepatică

Diabetul, tensiunea arterială și boala cardiovasculară sunt afecțiuni cronice frecvente care pot însoți steatoza hepatică. De aceea, persoanele diagnosticate cu boala ficatului gras trebuie evaluate mai des pentru aceste boli, iar situația trebuie gestionată corespunzător.

Pe lângă faptul că excesul ponderal este un factor de risc pentru steatoza hepatică, pierderea musculară excesivă (sarcopenia) poate influența și ea steatoza hepatică. În această situație, ficatul nu poate stoca și metaboliza eficient carbohidrații. Aceasta produce catabolism (degradare), în care proteinele și grăsimile sunt folosite ca surse de energie. Acești pacienți trebuie să își optimizeze alimentația folosind surse de proteine precum puiul, peștele, ouăle, nucile și leguminoasele uscate. Se recomandă un aport proteic zilnic de minimum 1,2-1,5 g / kg. Pacienților cu steatoză hepatică sarcopenică li se recomandă mese mici și frecvente. Exercițiile de intensitate moderată pot fi utile pacienților cu sarcopenie.

Rezumat și concluzie

La fiecare pacient cu steatoză hepatică trebuie evaluat contextul alimentar și identificate problemele de nutriție. Slăbirea este cea mai bună și singura metodă de tratament folosită pe scară largă. Exercițiile regulate aduc beneficii suplimentare. Excesul ponderal este cel mai evident factor de risc pentru steatoza hepatică. Dieta mediteraneeană, prin efectele antioxidante și antiinflamatorii, poate încetini steatoza hepatică și controla greutatea. În tratament este foarte importantă evaluarea individuală a comportamentelor alimentare nepotrivite, pe lângă alimentația excesivă sau insuficientă. Dacă bănuiți că aveți steatoză hepatică, medicul poate face o analiză completă, recomanda medicamente și trimite la un specialist în nutriție pentru un plan alimentar personalizat. Cu sprijinul medicului și al specialistului în nutriție, boala ficatului gras poate fi controlată cu ușurință.