Zahărul provoacă cancer?

Știm cu toții că un consum excesiv de zahăr nu este bun pentru sănătate. Zahăr / carbohidrați există nenumărate studii care arată legătura dintre alimentația bazată pe aceștia și diabetul ori bolile cardiovasculare. Cancerul a fost adăugat relativ recent între bolile a căror asociere cu zahărul este studiată.

Potrivit estimărilor globale, aproximativ 1 miliard de oameni sunt supraponderali (indice de masă corporală între 25-30), iar aproximativ 400 de milioane sunt obezi (indice de masă corporală >30). Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pentru 2018 se estimează aproximativ 18.1 milioane de cazuri noi de cancer și 9.6 milioane de decese prin cancer la nivel mondial.

Cauzele cancerului pot fi grupate în evenimente aleatorii, majoritatea legate de îmbătrânire, mutații (35%), transmitere ereditară-predispoziție familială (15%) și cauze de mediu (50%). Detaliind cauzele de mediu, putem enumera fumatul, obezitatea, virusurile, bacteriile, razele UV, alcoolul și carcinogenii chimici. Carcinogen, se numesc substanțele și expunerile care produc leziuni genetice grave în celule și declanșează mecanisme ce conduc la apariția cancerului.

Au fost efectuate numeroase studii pentru a stabili dacă zahărul este carcinogen. Deși unele studii au avut rezultate pozitive, multe au subliniat că nu există o legătură directă între zahăr și cancer.

- Subiect conex: Ce sunt indicele de masă corporală și obezitatea și cum se măsoară?

Am pregătit pentru dumneavoastră unul dintre cele mai actuale și cuprinzătoare articole scrise în limba noastră despre zahăr / carbohidrați.

Ce sunt zahărul / carbohidrații?

Carbohidrații (compușii zaharurilor), asemenea grăsimilor și proteinelor, se numără printre cei mai importanți nutrienți organici ai oamenilor și animalelor. Scopul principal al zaharurilor este furnizarea energiei. Zaharurile sunt compuși organici foarte frecvenți în alimente, alcătuiți structural din carbon, oxigen și hidrogen. În funcție de numărul acestor trei elemente, de modul lor de combinare și de utilizarea de către om, există zaharuri cu structuri și denumiri diferite.

În imaginea de mai sus, sunt prezentate componentele de bază ale carbohidraților. Cele mai mici unități sunt monozaharidele (glucoză, fructoză și galactoză). Prin combinarea lor se formează dizaharide (zaharoză, maltoză, lactoză) și polizaharide (amidon, glicogen, celuloză, chitină).

Zaharuri:

1. Monozaharide (glucoză, fructoză, galactoză)
2. Dizaharide (zaharoză, maltoză, lactoză)
3. Polizaharide (amidon, polizaharide fără amidon)
4. Polioli (sorbitol, maltitol, lactitol) și altele, împărțite în diferite grupuri

- Subiect conex: Ce este amidonul, ce este fructoza și cum se transformă excesul de zahăr în grăsime?

Studii privind legătura dintre consumul de zahăr și cancer — evoluție istorică

Un studiu care a evaluat legătura dintre consumul de zahăr și cancer a analizat rezultatele a 69 de cercetări diferite. Au fost evaluate cancerele de sân, pancreas, prostată, testicul, ginecologice (sistem reproducător feminin), pulmonare, digestive superioare și vezicale. Pentru majoritatea acestor localizări, numărul studiilor a fost insuficient pentru o concluzie. Nu s-a putut afirma că zahărul are un rol în vreun cancer. Totuși, studiul a constatat un risc crescut de cancer de sân la persoanele care consumau intens prăjituri și biscuiți cunoscuți ca având zaharoză (zahăr de masă), dar aceste alimente conțin și multe grăsimi, astfel că acest risc nu a fost atribuit zahărului.

Posibilitatea ca un consum ridicat de zaharoză să crească riscul diverselor boli este studiată de mult timp. În studiul din 1968 numit Proiectul 259, șoarecii hrăniți cu o dietă bogată în zaharoză aveau colesterol seric mai mare decât cei hrăniți cu o dietă pe bază de amidon. Studiul fusese conceput pentru a compara dacă șoarecii hrăniți cu amidon față de zaharoză aveau o floră intestinală mai sănătoasă și, prin urmare, un sistem imunitar mai sănătos. Se afirmă că studiul analiza și consumul de zaharoză și riscul de cancer la șoareci. Însă au apărut speculații că industria zahărului a împiedicat publicarea rezultatelor, susținând în schimb studii potrivit cărora alimentația grasă crește mai mult colesterolul sanguin. Într-adevăr, în anii 1960-70 a predominat ideea că alimentele grase au efecte mai nocive asupra sănătății decât zahărul, concepție care și-a păstrat influența până în anii 2000. Astăzi se știe că excesul de carbohidrați prezintă un risc pentru sănătate la fel de mare ca alimentația excesiv de grasă — poate chiar mai mare.

- Subiect conex: Ce sunt grăsimile sănătoase?

Efectul zahărului și al îndulcitorilor din alimente și băuturi asupra apariției și răspândirii cancerului este studiat tot mai mult. Se consideră că un aport ridicat de fructoză poate declanșa boala ficatului gras nonalcoolic și un mediu favorabil cancerului, micromediul tumoral și dezvoltarea acestuia. S-a demonstrat și că fructoza crește rezistența la insulină, inflamația și producția speciilor reactive de oxigen. Deși există studii care afirmă că zaharoza (zahărul de masă), un dizaharid format din glucoză+fructoză, crește activitatea proteinelor care susțin cancerul, există și studii care arată că aceste glucide (mai ales fructoza) nu cresc riscul de cancer. Diferențele biochimice și psihologice sunt considerate relevante pentru rezultatele diferite ale experimentelor umane și animale. Un alt factor de confuzie poate fi fumatul/consumul de tutun, un comportament specific omului. Pe lângă rolul de factor de risc independent în multe boli cronice, tutunul accelerează și procesul canceros.

Legătura dintre zahăr și cancer deși nu este clară, un indice glicemic ridicat (creșterea rapidă a glucozei sanguine și eliberarea unei cantități mari de insulină) provocat de consumul intens al unor alimente, majoritatea dulci, duce în mod clar la suprapondere, obezitate și diabet. Obezitatea este asociată cu creșterea riscului multor cancere, în special de colon și uter. Cancerul pancreatic este un exemplu de cancer asociat diabetului. Totuși, continuă discuțiile dacă acest cancer provine din metabolismul anormal al glucozei sau dacă hiperinsulinemia (secreția excesivă de insulină) predispune persoana la cancer pancreatic.

Nu zahărul în sine, ci obezitatea provocată de excesul necompensat de zahăr, adică aportul de energie mai mare decât consumul, reprezintă o cauză certă de cancer.

Mai jos am rezumat legătura carbohidraților cu obezitatea și cancerul:

Carbohidrații și obezitatea

Greutatea corporală este determinată de interacțiunea factorilor genetici, de mediu și psihosociali și acționează prin mecanismele fiziologice ale aportului și consumului energetic. Studiile recente au arătat că nu există o relație consecventă între carbohidrați, greutatea corporală și proporțiile energiei consumate și predominanța aportului energetic total ca determinant principal al greutății corporalea fost demonstrată. Totuși, există dovezi că diferite tipuri de carbohidrați, precum băuturile îndulcite, au efecte specifice asupra riscului de obezitate. Un număr tot mai mare de revizuiri sistematice a cercetat dietele cu puțini carbohidrați și efectele lor asupra greutății corporale. În general, acestea au arătat că dietele cu puțini carbohidrați produc o scădere în greutate cel puțin egală (sau mai mare) decât dietele cu puține grăsimi (în sensul că a mânca mai puțin zahăr este mai benefic decât a mânca mai puține grăsimi). Alternativ, dietele cu puțini carbohidrați pot produce scădere în greutate prin reducerea concentrației insulinei, împiedicând astfel depozitarea grăsimilor.

Carbohidrații și cancerul

Legăturile directe dintre carbohidrați și cancer continuă să producă rezultate neuniforme. Revizuirile sistematice anterioare avansează diverse afirmații, în loc să confirme posibilele legături dintre carbohidrați și anumite cancere. Exemplele acestor relații includ zaharoza/sucroza și cancerul colorectal; lactoza și cancerul ovarian; fructoza și cancerul pancreatic; încărcătura glicemică / indicele glicemic și cancerele de sân, vezică biliară, colorectal și endometrial. În schimb, metaanalize ample nu au identificat o relație între carbohidrați și riscul cancerelor gastrointestinale, nu au găsit-o. Deși se admite că aceste cancere au cauze foarte variabile și diverse, o explicație comună privind rolul carbohidraților include legătura cu sindromul metabolic directă și efectele acesteia asupra declanșării factorilor de creștere asemănători insulinei.

În locul evaluării legăturii nedovedite dintre aportul ridicat de carbohidrați și riscul crescut de cancer, există mai multe dovezi că fibrele alimentare au un efect protector.

Obezitatea și cancerul

Legătura directă dintre carbohidrați și rezultatele oncologice este insuficientă și limitată la câteva tipuri de cancer. În studiile care analizează legătura dintre aportul alimentar de carbohidrați și rezultatele oncologice, s-a identificat o relație puternică între obezitate și cancerele de colon, rinichi, vezică biliară, pancreas, endometru (uter) și sân după menopauză, precum și melanomul malign cutanat, cancerul esofagian și leucemia . Studiile arată că indicele de masă corporală crescut este asociat cu multe tipuri de cancer, precum renal, mamar, al căilor biliare, limfom difuz cu celule B, endometrial (uterin), tiroidian, colorectal și meningiom.

Obezitatea apare nu doar prin creșterea evidentă a țesutului adipos, ci și prin remodelarea sa; se consideră că atât modificările care produc obezitatea, cât și substanțele eliberate din țesutul adipos declanșează cancerul. Obezitatea este un factor de risc independent pentru cancer.

Cât zahăr ar trebui să consumăm?

Pentru o viață mai sănătoasă, este benefic să consumăm totul cu măsură și în limita energiei cheltuite. Organizațiile naționale și internaționale de sănătate recomandă limitarea zahărului în alimentație, folosind zahărul natural din alimente (precum cel din fructe sau amidonul din cartofi). Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă, și din cauza efectelor nocive asupra dinților, ca proporția zahărului în energia zilnică să fie sub 10%. OMS definește zahărul adăugat sau alimentele îndulcite prin zahărul din mâncăruri, băuturi, siropuri, miere, suc de fructe și concentrate de suc, fără a include zahărul intrinsec din legume, fructe și lapte.

Comitetul Științific pentru Nutriție din Anglia a asociat aportul ridicat de zahăr cu dieta hipercalorică, subliniind că ambele trebuie reduse, și a precizat că zahărul adăugat trebuie să reprezinte sub 5% din energia zilnică. Fundația Canadiană pentru Inimă și Accident Vascular Cerebral recomandă în plus ca zahărul din dieta zilnică să fie sub 5%, împotriva bolilor cardiace, accidentului vascular cerebral, obezității, diabetului, glicemiei ridicate și cancerului.

Concluzie

Concluzia este că o dietă sănătoasă reprezintă o componentă importantă a sănătății personale. Deși excesul de zahăr nu este bun pentru sănătate, datele științifice actuale nu permit afirmația că zahărul provoacă cancer. Nici afirmațiile că pacienților cu cancer le este interzis consumul alimentelor dulci nu au dovezi științifice; o asemenea interdicție nu există. Excesul de zahăr dăunează tuturor. Conform regulilor alimentației sănătoase, nimeni, nu doar pacienții cu cancer, nu ar trebui să consume prea mult zahăr. Puteți consuma cantități normale. O dietă sănătoasă trebuie să includă grăsimi, proteine și zaharuri în cantitățile necesare organismului.

Subiect conex:

- Ce este alimentația sănătoasă?