LAPTELE și SĂNĂTATEA – Un subiect de interes și constatări surprinzătoare!

Laptele și produsele lactate sunt componente principale ale alimentației occidentale, mai ales în climatele reci. În acest articol vom discuta, pe baza cercetărilor, despre compoziția laptelui, efectele asupra sănătății și relația sa cu bolile.

Pe scurt, despre compoziția nutrițională a produselor lactate

Deoarece funcția naturală a laptelui este stimularea creșterii și dezvoltării, acesta conține toți nutrienții necesari și mai mulți hormoni anabolici.

Pentru creșterea producției de lapte, s-a făcut ca vacile să producă niveluri mai mari de factor de creștere asemănător insulinei I (IGF-I). Aceasta a crescut considerabil nivelurile de progestine, estrogen și alți hormoni din lapte.

Prelucrarea laptelui are multe efecte asupra sănătății. Pasteurizarea reduce transmiterea brucelozei, tuberculozei și a altor agenți patogeni. Procesul de fermentație necesar pentru obținerea brânzei, iaurtului și a chefirului denaturează hormonii peptidici ai laptelui. Modifică antigenele proteice, reduce conținutul de lactoză și influențează compoziția bacteriană.

Cum influențează laptele creșterea și dezvoltarea?

Laptele de vacă poate aduce o valoare nutritivă importantă alimentației în copilăria mică. Totuși, creșterea și dezvoltarea normale pe parcursul copilăriei se pot realiza și fără produse lactate. În dietele cu puține produse animale trebuie însă acordată atenție calității alimentației, inclusiv utilizării de vitamină D și de suplimente cu vitamină B12.

Consumul de lapte stimulează creșterea, dezvoltarea și înălțimea. Nu este clar dacă acest efect de stimulare a creșterii provine din anumiți aminoacizi, din hormoni anabolici sau din alți factori.

Laptele de vacă conține aminoacizii valină, leucină și izoleucină, esențiali pentru calitatea proteinelor. Leucina activează în mod specific calea de semnalizare a rapamicinei (mTOR), care susține proliferarea celulară și suprimă apoptoza (moartea celulară programată). Consumul acestor aminoacizi de către oameni crește nivelurile sanguine ale IGF-I, care mediază efectul hormonului de creștere.

Totuși, consecințele pentru sănătate ale creșterii accelerate și ale unei înălțimi mai mari la adulți sunt complexe. Persoanele înalte au fost asociate cu un risc mai mare de boală cardiovasculară, iar pacienții cu cancer care sunt înalți au și un risc mai mare de fractură de șold și embolie pulmonară.

Cum influențează laptele sănătatea oaselor și riscul de fractură?

Justificarea abordării „consumați lapte pentru longevitate” a fost satisfacerea necesarului de calciu pentru sănătatea oaselor. În mod paradoxal însă, țările cu cel mai mare aport de lapte și calciu tind să aibă cele mai ridicate rate de fractură de șold. Această relație poate să nu fie cauzală. Ea poate fi influențată de diverși factori, precum deficitul de vitamină D și diferențele etnice.

Într-un studiu efectuat în SUA pe 10.000 de femei și bărbați nu s-a observat o relație între aportul de calciu și densitatea minerală osoasă la nivelul șoldului.

Într-o meta-analiză a studiilor prospective (orientate spre viitor), s-a observat că un aport total de calciu mai mic de 550 mg și mai mare de 1100 mg pe zi nu era asociat cu fractura de șold.

Într-un studiu randomizat, la fete și băieți aflați în stadiile timpurii ale pubertății și care primeau sub 800 mg de calciu pe zi, consumul zilnic a 3 porții suplimentare de lapte sau de produse lactate echivalente nu a avut niciun efect asupra mineralizării osoase.

Datele disponibile au asociat fiecare cantitate suplimentară de lapte adăugată consumului zilnic al băieților în adolescență cu un risc cu 9% mai mare de fractură de șold mai târziu în viață. Aceeași relație nu a fost observată la femei. Prin urmare, datele actuale nu susțin un aport mai mare de lapte în adolescență pentru prevenirea riscului de fractură de șold în etapele ulterioare ale vieții.

În Statele Unite, cantitatea zilnică recomandată de calciu pentru copiii de 4-8 ani este de 1000 mg pe zi. În Regatul Unit, sunt considerate suficiente 450 până la 550 mg pe zi. Laptele UHT integral, în cantitate de 100 ml, conține în medie 107 mg de calciu. Laptele integral pasteurizat, în cantitate de 100 ml, conține 523 mg de calciu. 100 gr de brânză albă grasă conțin 422 mg de calciu.

La fetele aflate la începutul pubertății, bilanțul calciului este pozitiv chiar și la un aport sub 400 mg pe zi, iar la copiii de 4-8 ani aportul de calciu nu a arătat o relație direct proporțională cu densitatea minerală osoasă. Astfel, dovezile privind necesitatea unui aport suplimentar de calciu în copilărie slăbesc.

Deși efectele calciului asupra densității minerale osoase sunt incerte, într-un studiu transversal amplu efectuat în Statele Unite s-a observat o relație pozitivă între aportul de fosfor și densitatea minerală osoasă. Brânza albă grasă conține în medie 282 mg de fosfor.

Efectul consumului de lapte asupra greutății și obezității

Deși este larg acceptat că laptele este benefic pentru controlul greutății / slăbit, studiile nu au arătat un efect general al laptelui și produselor lactate asupra controlului greutății. Totuși, consumul de iaurt a fost considerat protector împotriva obezității. Iaurtul este un aliment fermentat natural și contribuie la microbiota intestinală. Nu poate fi exclus faptul că persoanele care consumă iaurt au un stil de viață sănătos.

Într-un studiu care a urmărit 12.829 de adolescenți timp de 3 ani, consumul de lapte cu conținut redus de grăsime a dus la creștere în greutate și la un indice de masă corporală (IMC) mai mare, însă efectul a fost explicat prin aportul energetic ridicat al dietei, nu prin faptul că laptele era degresat sau integral.

Într-un alt studiu privind consumul de lapte la copiii mici, laptele integral a fost asociat cu mai puțină obezitate decât laptele cu puține grăsimi. Un alt studiu nu a găsit nicio relație între consumul de lapte și grăsimea corporală.

Privind ansamblul studiilor, nu putem spune că laptele are un efect de reducere a obezității.

Efectul laptelui asupra tensiunii arteriale, lipidelor și bolilor cardiovasculare

Conținutul relativ ridicat de potasiu al laptelui a dus la sugestia că un aport mai mare poate reduce tensiunea arterială. Recomandată pentru oprirea hipertensiunii, dieta DASH reduce tensiunea arterială, dar contribuția specifică este incertă, deoarece dieta are puțină sare și include multe legume și fructe.

Dacă laptele înlocuiește băuturile îndulcite sau alți carbohidrați rafinați, rezultatele vor fi probabil benefice, dar dacă înlocuiește alunele, leguminoasele sau fructele întregi, rezultatele se pot schimba.

În studii, produsele integrale și cele cu puține grăsimi au avut efecte similare asupra bolilor coronariene. Ambele prezentau un risc mai mic decât carnea roșie în aceeași porție, dar mai mare decât peștele și fructele cu coajă lemnoasă.

Recomandările existente susțin consumul produselor lactate cu puține grăsimi în locul celor integrale pentru reducerea riscului de boli cardiace.

Grăsimile saturate (aproximativ 65% din grăsimile laptelui sunt saturate) cresc colesterolul lipoproteinelor cu densitate mică (LDL, colesterolul rău), iar creșterea colesterolului LDL este unul dintre factorii de risc pentru boala coronariană. Totuși, efectul raportat al grăsimilor saturate variază în funcție de sursă.

Pentru a înțelege mai bine această situație, să examinăm mai jos rezultatele studiilor.

Înlocuirea majorității carbohidraților cu grăsimi saturate scade colesterolul LDL (cunoscut popular drept colesterol rău), crește colesterolul HDL (cunoscut popular drept colesterol bun), dar, ca reacție adversă opusă, crește și trigliceridele.

Înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate are beneficii similare, fără un efect contrar asupra colesterolului LDL.

- Subiect conex: Care trebuie să fie nivelurile colesterolului (HDL, LDL, Trigliceride) în funcție de vârstă?

Beneficiul sau prejudiciul depinde, de fapt, de ceea ce consumați în locul laptelui. Consumul prea mare sau prea mic al unor alimente poate avea efecte negative asupra sănătății.

Pentru persoanele din țări cu venituri mici, unde dietele sunt foarte bogate în amidon, un aport moderat de produse lactate poate reduce bolile cardiovasculare prin aport nutritiv și reducerea încărcăturii glicemice.

Efectul laptelui asupra diabetului

Deși laptele de vacă a fost propus ca o cauză a diabetului de tip-1 din cauza reactivității încrucișate dintre proteinele laptelui și celulele insulare pancreatice, această relație rămâne incertă.

În unele studii de cohortă (grup), aportul de produse lactate a fost asociat cu un risc modest mai mic de diabet de tip-2.

Relația dintre consumul de lapte și cancer

Consumul de produse lactate a fost asociat cu cancerul mamar, cancerul de prostată, cancerul endometrial (uterin) și alte cancere.

Mecanismul care ar explica creșterea riscului de cancer de prostată și mamar prin consumul de lapte poate fi reprezentat de efectele asupra factorului de creștere asemănător insulinei-I (IGF-I) din sânge. În studiile prospective de cohortă, consumul de lapte este asociat cel mai consecvent cu un risc crescut mai ales de cancer de prostată agresiv, însă riscul de cancer mamar nu este mai mare.

Aportul total de lapte a fost asociat cu un risc mai mare de cancer endometrial, mai ales la femeile aflate la postmenopauză (care au intrat la menopauză) și care nu primesc terapie hormonală, o constatare posibil legată de conținutul de hormoni sexuali al produselor lactate. S-a presupus că produsele lactate sau lactoza cresc riscul de cancer ovarian, însă o analiză amplă nu a găsit nicio asociere. În schimb, în meta-analize și în analizele reunite ale datelor primare, consumul de lapte a fost invers proporțional cu riscul de cancer colorectal (colon și rect), posibil datorită conținutului ridicat de calciu. O limitare importantă a literaturii existente este că aproape toate studiile prospective au început la persoane de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, deși mulți factori de risc pentru cancer acționează în copilărie sau la începutul vieții adulte. Un studiu privind dieta adolescenților a arătat că aportul de lapte nu era legat de riscul ulterior de cancer mamar.

Diferite rapoarte sugerează că laptele poate agrava predispoziția alergică prin favorizarea astmului, eczemei și alergiilor alimentare.

Lapte ecologic

Consumul de lapte ecologic a fost încurajat datorită unei compoziții nutriționale mai bune. Utilizarea hormonului de creștere recombinant în laptele convențional și prezența reziduurilor de pesticide și antibiotice fac, de asemenea, laptele ecologic mai acceptabil. Laptele ecologic poate conține mai mulți acizi grași polinesaturați omega-3 și mai mult beta-caroten decât laptele convențional. Acest lucru nu rezultă însă din faptul că laptele este ecologic, ci din hrănirea cu iarbă a animalului care îl produce.

Concluzie

Laptele de vacă conține o combinație complexă de macronutrienți, micronutrienți și factori de creștere care pot contribui la alimentația umană. Totuși, toți acești nutrienți pot fi obținuți din alte surse (așa cum se întâmplă în multe societăți tradiționale cu un aport istoric redus de lactate).

Privind totalitatea dovezilor, un consum mare de lapte nu este recomandat în raport cu riscul de fractură. Totuși, sunt necesare cercetări suplimentare asupra efectelor laptelui de vacă la copii și asupra datelor potrivit cărora aceștia ar trebui să consume mai mult lapte pentru creștere și dezvoltare.

Putem spune că un consum mare de produse lactate crește riscul cancerului de prostată, mamar și endometrial și reduce riscul cancerului colorectal. În ansamblul produselor lactate, nu s-a observat un beneficiu evident al consumului de lapte cu puține grăsimi.

În plus, consumul total de lapte nu a fost asociat clar cu controlul greutății, diabetul și riscul de boală cardiovasculară.

În regiunile în care dieta și aportul energetic sunt insuficiente, consumul de lapte poate fi benefic. Totuși, recomandarea „lapte / produse lactate în cantitate de 3 sau mai mult pe zi” nu pare justificată. Recomandarea optimă de consum depinde de calitatea dietei persoanei. Dacă dieta este de slabă calitate, poate fi benefic, dar dacă este de bună calitate, consumul excesiv poate fi dăunător.

Un nou fenomen care crește consumul zilnic de lapte este cafeaua cu lapte, consumată intens mai ales de tineri. Aceste cafele conțin și destul de mult zahăr, iar acest nou obicei este probabil să aibă efecte negative asupra sănătății pe termen lung.

Ce carențe apar în organism când consumul de lapte este redus? Când consumul este mic, există îngrijorări privind lipsa a doi nutrienți: calciul și vitamina D. Aceștia pot fi obținuți din alte surse fără îngrijorările potențiale. Sursele alimentare de calciu includ varza, broccoli, tofu, alunele, fasolea și sucul de portocale fortificat. Suplimentele de vitamină D pot asigura un aport suficient și benefic la un cost mult mai mic decât laptele.

Pentru adulți, aportul recomandat de lapte și produse lactate este de 0-2 porții pe zi.

Subiect conex

8 trăsături comune ale locuitorilor Zonelor Albastre cu cea mai mare longevitate din lume

Cele mai bune diete 2020